CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
Definiție din
ORBÉȚ, -EÁȚĂ, orbeți, -e, substantiv masculin și forme Persoană oarbă; prin extensie cerșetor (orb). Pururea să fie ca orbeții, dus de mînă. DAVILA, vezi vezi 78. O-ntreagă ciurdă de-orbeți și de lelițe. MACEDONSKI, O. I 42. Se ceartă ca niște orbeți. SLAVICI, O. II 119. Dicționarul limbii romîne literare contemporane • Expresia: A se bate ca orbeții = a se încăiera aprig, a se bate rău. Se bătură ca orbeții verb reflexiv:eo jumătate de ceas, sfîșiindu-și cămășile. REBREANU, I. 94. • (Adjectival) Orb. Cîrtițele orbețe și aricii ghimpoși, ba chiar șerpii, gușterii și șopîrlele, toate i se arătau lui în cale. ODOBESCU, S. III 185. – Variantă: orbéte (GALAN, B. I 168, PAS, Z. I 153) substantiv masculin |