Ce înseamnă a se alege sorții?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a se alege sorții": a se ajunge la rezultat în favoarea uneia dintre părți

" Randul de mancari.
Si, cu sort de jupaneasa,
Randunele vin"
Nunta in codru poezie de George Cosbuc

" O, mearga-i numele! N-o vezi la hora?
Ce sort! Nu-ti vine nici sa crezi,
Fa cruce, fa, sa nu-l visezi.

Nu l-as purta nici de porunca!"
Dusmancele poezie de George Cosbuc

ȘORȚ, șorțuri, substantiv neutru

1. Obiect de îmbrăcăminte făcut din pînză, piele, cauciuc etc., care se poartă dinainte, peste haine, de către femei și anumiți muncitori, pentru a-și proteja îmbrăcămintea sau pentru a-și apăra organismul împotriva unor factori vătămători. Un băiat cu șorț alb aleargă cu două franzele rumene și calde în brațe. C. PETRESCU, C. vezi 119. O domnișoară cu șorț alb îi întîmpină în capul scării. REBREANU, R. I 268. Fata... luă în șorț verb reflexiv:eo doi pumni de mălai. ISPIRESCU, L. 333. Obiect de îmbrăcăminte, lucrat dintr-un material fin și împodobit cu cusături artistice, care face parte din portul de sărbătoare al țărancelor; catrință, zăvelcă. Și dimineața vin neveste Cu șorțul prins în cingătoare. GOGA, P. 16. Ea duce sfat din casă-n casă Că n-am broboadă de mătasă. N-am șorț cu flori

– și dacă n-am Ce-i pasă? COȘBUC, P. I 126. Nimic nu poate fi mai grațios ca... preșurile țesute cu fir alb sau galben, cu ornamente și cu ciucuri lungi de lînă colorată, care se lucrează în Banat, înlocuind, acolo, șorțurile și fotele țărancelor noastre. ODOBESCU, S. I 483.

2. Obiect de îmbrăcăminte (cu mîneci) făcînd parte din uniforma școlarilor, și care se poartă peste haine.