eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a se ajunge sau, rar, a ajunge pe cineva cu tîrgul?

Care e a se ajunge sau, rar, a ajunge pe cineva cu tîrgul?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a se ajunge sau, rar, a ajunge pe cineva cu tîrgul":
a cădea de acord asupra prețului unei vînzări sau al unei cumpărări; a cădea la învoială, a se învoi din preț




Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Un catel asa frumos!
Ma mai duc la tirg eu, lasa,
Ti-oi aduce un covrig."
Ciinele ovreiului poezie de George Topirceanu

" La ce alt te puteai gindi? Vechi sifilitic, impotent, destrabalat, dedat la vitii ascunse Era de asteptat asa ceva.
Dar omul din vitrina gesticula necontenit si striga, aratind mereu la degetele piciorului sau gol. pe care Ic misca si le resfira intruna, ca si la cele ale fetitelor, care faceau asijderi. Si, cu glas mare, tatal se pleca, isi lua si-si numara degetele, fara hodina, fara ragaz, pentru fiecare grup de privitori: unul, doi, trei, patru, cinci, sase. Avea sase la dreptul. Apoi pe ale fetitelor, unul, doi, trei, patru, cinci, sase Drace! Tot cite sase aveau si copiii; si tot la laba piciorului drept, innumarate cu glas urlat, in vazul si auzul intregului tirg si judet, adunate acolo de zece mai, transformat in serbarea triumfului picioarelor familiei opulus. Si lumea nu se mai satura sa le priveasca. Gurile rele si cascate a paguba amutisera.
Ca sa ajunga pina la vitrina si sa poata privi primarul, prefectul si notabilitatile, a trebuit sa intervina politia sa evacueze o portiune de ulita. Pe urma iar inghesuiala ca la comedie, cu striviri, batai si lesinuri, pina ce s-a amestecat din nou politia sa puie ordine, sa sileasca multimea sa circule in sens unic, asa ca sa se perinde toti ca prin fata tribunei regale si sa se patrunda de proba paternitatii lui ..opulos, care, neobosit, o infatisa pe rind tuturor. Intre timp, Afrodita udase scutecele de citeva ori, plinsesc, dadaca, din cofetarie, urcase s-o schimbe, o potolise cu biberonul si ramasese in vitrina sa-i desfaca ca, sa arate si sa-i numere degetutele cit sase viermisori roz."
Proba poezie de Vasile Voiculescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
TÎRG, tîrguri, substantiv neutru

1. Loc mai întins într-un oraș sau la marginea unui oraș, unde se vînd și se cumpără (zilnic sau la date anumite) vite, cereale, lemne (vezi obor) sau zarzavaturi și alte alimente (vezi piață, hală); prin extensie activitatea de vînzare-cumpărare care se desfășoară în acel locuțiune Din tîrgul vitelor, în ceasul acela se zărea cîmpul sur. CAMILAR, N. II 328. Era zi de tîrg și Costea Martac trebuia să se ducă la oraș. SANDU-ALDEA, U. P. 18. Aduceți-vă aminte de scena ce se petrece la tîrgul anual din orașul de reședință a județului. GHEREA, ST. Hristos III 108. Azi e duminecă, mîne luni și zi de tîrg. CREANGĂ, A. 18.
       • Tîrg de mostre vezi mostră. Tîrgul de fete = serbare populară anuală, tradițională în Țara Moților (cu care prilej tinerii își aleg adesea miresele). Tîrg de țară = tîrg care se ține la date fixe (o dată sau de mai multe ori pe an) și la care participă satele din cuprinsul unei regiuni.
       • Locuţiune adverbiala La spartul tîrgului = la sfîrșit de tot; prea tîrziu. Îi era ciudă că nu și-a ținut gura și că în felul acesta a putut Baciu să-l lucreze tocmai la spartul tîrgului. PAS, Z. III 287.

2. Vînzare-cumpărare (vezi tranzacție, afacere); tocmeală, tîrguială. Tîrgul nu s-a putut încheia. BOGZA, A. Î. 69. Făcuseră împreună... cîteva tîrguri norocoase. GALACTION, O. I 174.
       • Expresia: A face tîrg (sau tîrgul) cu cineva = a încheia cu cineva o afacere. A se ajunge (sau, rar, a ajunge pe cineva) cu tîrgul = a cădea de acord asupra prețului unei vînzări sau al unei cumpărări; a cădea la învoială, a se învoi din preț. Se vede că nu s-au ajuns cu tîrgul. ALECSANDRI, la CADE. Ți-oi da treizeci.

– Încă mai ai mult pînă mi-i ajunge cu tîrgul. NEGRUZZI, S. I 90. A rupe tîrgul vezi rupe. A rupe inima tîrgului vezi inimă. A se apropia cu tîrgul vezi apropia.
♦ Învoială, acord. Io să mor de dor, de drag, Tîrg cu nime nu mai fac. HODOȘ, P. P. 105.

3. (Astăzi rar) Oraș, orășel. Tîrgul era tăcut și încremenit în frig. DUMITRIU, N. 66. Hotelul era în inima tîrgului, în fața pieței. BASSARABESCU, substantiv neutru 23. Boierii se adunară De la tîrg și de la țeară Și trei zile se vorbiră. ALECSANDRI, P. P. 179.
♦ Centrul orașului, partea unde se află prăvăliile. Eram în tîrg la cofetărie. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 34. Ei spuneau că se duc prin tîrg să mai umble. BUJOR, S. 147. Haidem cu toții în tîrg să ne cumpărăm haine frumoase. VLAHUȚĂ, O. A. III 17. Eu, am n-am să-ntîlnesc pe cineva, la zece fix mă duc în tîrg. CARAGIALE, O. I 114.