CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " Iar sufletele noastre le curata de lut! De s-afla vreun spirit lipsit de-a ei credinta! Atunci e demn de viata si demn de suferinta!" Filozofia mortii poezie de Alexandru Macedonski " Si-o sa ramana uzurpator in locul meu Acest cuvant lipsit pentru mine de sens Al carui inteles, pentru ceilalti, sunt eu." Numele poezie de Ana Blandiana |
Definiție din
LIPSÍT, -Ă, lipsiți, -te, adjectivDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Care este (sau a rămas) fără ceva, care nu mai dispune de ceva, nu are ceva. Aceste creste de piatră oricît de mare le-ar fi înălțimea și singurătatea, nu sînt cu totul lipsite de viață. BOGZA, C. O. 23. Simțea... că limba literară nu putea fi nici dialectală, dar nici lipsită de seva pămîntului. CĂLINESCU, E. 197. Am ascultat uimit peste douăzeci de strofe sonore, dar lipsite de sens și legătură. VLAHUȚĂ, O. A. II 100. Veniți, dragi păsări, înapoi – Veniți cu bine! De frunze și de cîntec goi, Plîng codrii cei lipsiți de voi. COȘBUC, P. I 90. • Lipsit (de mijloace) = care nu are cu ce să se întrețină, sărac. • Expresia: A rămîne lipsit = a fi în pagubă, a se afla păgubit. verb reflexiv:a să zică acești neguțători străini au rămas lipsiți? SADOVEANU, despre P. 146. 2. (Învechit) Care nu e întreg la minte, căruia îi lipsește o doagă. Te furișăzi pe sub gardurile oamenilor?... Și faci sămne la ferestrele caselor? (Radu în parte): E lipsită! ALECSANDRI, T. I 357. • (Substantivat) L-ai dat să-nvețe carte la un nebun și lipsit? PANN, P. vezi II 8. |