Ce înseamnă a prinde cu arcanul?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a prinde cu arcanul": în trecut a prinde, a lua cu forța în armată; prin extensie a aduce, a lua cu forța

" Pe ea stii cum modelul s-absoarbe si se tine
Si cum se-ntipareste printr-un arcan mister.
Ideea e ferice, inventia — divina;"
Portretul poezie de Ion Heliade Radulescu

" Iar boierul, neam de rapan,
c-un arcan m-a arcanit,
la pamant m-a pravalit."
Toma Orheianul poezie de Nicolai Costenco

ARCÁN1, arcane, substantiv neutru Laț pentru prinderea sau pentru priponitul vitelor. Zaporojenii au prins cu arcanele cîțiva harmasari tineri. SADOVEANU, N. P. 272. Văcarii împresurați de cîni umblau călări, alergau înainte, se întorceau, ghioagele și arcanele zburau prin rumeneala inserării și aduceau la cîrduri vitele fugare. SADOVEANU, O. I 268. Spune, spune, barbă sură, Căișorii cum se fură, Cum se iau din bătătură Pe negură Și pe brumă?

– Cu ochiul arcanului. TEODORESCU, P. P. 299.
       • Expresia: A prinde sau a ochi (pe cineva) cu arcanul = (în trecut, în regimul feudal) a prinde, a lua cu forța în armată; figurat a aduce, a lua (pe cineva) cu forța. Umblam și eu, ca tot ciobanul, Cu fluierul pe lîngă oi, Cînd ne ochiră cu arcanul Pe mine și-ncă pe verb reflexiv:eo doi. IOSIF, vezi 83. Pe bădița Vasile îl prinsese la oaste cu arcanul, îl cetluiau acum zdravăn și-l puneau în cîtuși, să-l trimeată la Piatra. CREANGĂ, A.

8.
♦ (Învechit) Funie lungă cu un laț la unul din capete, folosită odinioară ca armă de război. Toți călări și înarmați Cu săgeți, cu buzdugane Și la brîie cu arcane. ALECSANDRI, P. P. 207.