Ce înseamnă a pregăti terenul?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a pregăti terenul": a crea condiții prielnice pentru

" A-mparta=irii taina preacurata,
A=a cuv`ntul sa vi-l pregati i
Ca mii de inimi la un fel sa bata,"
Cuvantul poezie de Alexandru Vlahuta

" Ce sa spun: curand, curand
Ne vom pregati de duca.
Fr unzele se cer n, la rand,"
Mahnire de toamna poezie de Nicolai Costenco

PREGĂTÍ, pregătesc, verb IV. tranzitiv

1. A aranja (din timp ceva), a face pregătiri în vederea unei acțiuni; a face (ca ceva) să fie gata; a prepara. Să pregătești cu Mitrea sania, îi zise Vitoria. SADOVEANU, B. 65. Feciorul cel mijlociu, pregătindu-și cele trebuitoare... își ie ziua bună de la frați și a doua zi pornește și. el. CREANGĂ, P. 187. Fiecare ceată de luptă pregătită c-un tun... purtat pe roți ușoare. ALECSANDRI, P. A. 144.
       • (Subiectul e un abstract) Veacul este pe sfârșite,

– la o mie nouă sute în curînd o să ajungem,

– nopți de fulgere țesute Prevestesc o eră nouă; faptul zilei se ivește, Și el multe și mari fapte tinerimii pregătește. BELDICEANU, P. 125. Două rele mari îi pregăteau căderea: robia și proprietatea cea mare. BĂLCESCU, O. II

11.
       • Expresia: A pregăti terenul = a crea condiții prielnice pentru...
       • reflexiv Ei se pregăteau să treacă pădurea. ISPIRESCU, L.

4. Pentru drumul cel de mîne De cu azi te pregătește. EMINESCU, O. I 102. M-oi pregăti cu toate cîte trebuie pentru nuntă. ȘEZ. II 111.
       • figurat Noiembrie. Țipă-un pescăruș stingher Și șerpii dorm sub salcia cojită. Se pregătește balta iar de gerunziu DRAGOMIR, P. 28.
       • reflexiv pasiv Auzind noi ce ni se pregătește, ghiontitu-ne-am unul pe altul, chicotind înădușit. CREANGĂ, A. 128. Asaltul cel mare se pregătește!... La ziduri cu toții, la ziduri! ALECSANDRI, T. II 27.
       • absolut Face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare. CREANGĂ, P. 76.
♦ reflexiv A fi pe punctul de a..., a fi gata să... Un țap sprinten s-a oprit. Se pregătește să se arunce într-o copcă. SADOVEANU, O. VII 333. Vartolomeu Diaconu se pregătea să închidă ușa la loc, luptând cu viscolul, cînd i s-a părut că mișcă o umbră în întunerec. C. PETRESCU, A. 278.

2. (Cu privire la oameni) A instrui, a învăța, a forma. Prin grija partidului și guvernului au fost create noi tipuri de școli menite să pregătească cadrele necesare. tuturor ramurilor de activitate economică și culturală din țara noastră. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2858.

2. (Cu privire la lecții, la materii de examen etc.) A studia, a-și însuși. Eram vecini și ne vedeam în toate zilele; pregăteam lecțiile noastre împreună. GHICA, S. 658.
♦ (Cu privire la elevi) A da lecții, a medita, a prepara.

3. A preveni pe cineva cu privire la o întîmplare, la un eveniment (de obicei neplăcut), a informa treptat, a anunța pe ocolite. Era în sfîrșit pregătită să înțeleagă de ce face semne de mînie și ură omul în straie de șiac de pe drum. C. PETRESCU, R. DR. 355. Deși era pregătit la o asăminea întîmplare, însă puțin au lipsit de frică să-și piardă toate simțirile. DRĂGHICI, R. 166.

4. (Cu privire la mîncări) A prepara, a găti. Ieși murmurând ceva despre mâncarea pe care trebuia să i-o pregătească. DUMITRIU, N. 261. Voi lucrați, că eu mă duc să pregătesc ceva de-a mîncării. CREANGĂ, P.

9. Tu-mi pregătește ceva de hrană Și mă așteaptă cu alivenci. ALECSANDRI, T. I 264.