Ce înseamnă a ploua sau a turna sau a curge cu găleata?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a ploua sau a turna sau a curge cu găleata": a ploua torențial

" sa aduca din padure o caruta de lemne.
Se vede, la fel ca intr-o galeata cu apa limpede, trecutul
care este si el, la urma urmelor, tot un astazi,"
LUMINI DIN DEPARTARI poezie de Mircea Barsila

" pana cand va cadea, in sfarsit, un sarut - jumatate alb, jumatate
rosu, la fel ca o minge � din galeata vazduhului, indurare,
patru pui de arici, in barlogul lor, sugand,"
Paraie de vin poezie de Mircea Barsila

GĂLEÁTĂ, găleți, substantiv feminin

1. Vas de lemn sau de metal cu care se scoate apa din fîntînă (vezi vadră, căldare), în care se mulge laptele (vezi doniță), în care se transportă diverse materiale etc. Oamenii își treceau din mînă în mînă cărămizile, gălețile cu var și ciment. STANCU, U.R.S.S. 159. Apa îngheață în găleată pînă la fund. BOGZA, A. Î. 520. Cît mi-a fost mie de drag Să mîn oile să pască... Iar în amurgit la strungă Să mulg laptele-n găleți. COȘBUC, P. II 167.
       • Expresia: A ploua (sau a turna sau a curge) cu găleata = a ploua torențial. Ploaia curgea cu găleata în spinarea udă lipindu-i cămașa. C. PETRESCU, R DR. 59. Și unde începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata și îndată ajunse apa pînă la genuche iepelor. ISPIRESCU, L. 28.

2. Veche măsură de capacitate pentru lapte, cereale etc. Ciobanii măsoară tot laptele ce iese cu găleata de 12 oca.

I. IONESCU, M. 366.

3. (Învechit) Impozit pe cereale. Robirea completă a lor [a clăcașilor] veni însă foarte tîrziu, căci pînă în secolul al XVII-lea ei puteau a se muta de la o moșie la alta, plătind găleata de ieșire. BĂLCESCU. O. II

14.