Ce înseamnă a păstra discreție?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a păstra discreție": a nu divulga o taină încredințată

" Ne nasc si ne cresc mai mari decat ei,
Raman apoi cu discretie in urma,
Nu ne deranjeaza de obicei."
Parintii poezie de Ana Blandiana

" Credem ca ne vom fi indeplinit o datorie patriotica publicand in cateva capitole incercarea noastra critico-istorica: Literatura si artele romane in a doua jumatate a sutei XIX, in trei capitole.
Fiindca ilustratiunile noastre literare sunt, in genere, modeste, vom trece cu multa discretie asupra numelor de persoane si ne vom margini a expune si judeca dintr-o data complexul general. Despre critice si analize partiale ale unei anume opere, desigur, nu poate fi vorba.
"
Literatura si artele romane in a doua jumatate a secolului XIX poezie de Ion Luca Caragiale

DISCRÉȚIE substantiv feminin

1. Calitatea de a fi discret, de a păstra o taină încredințată. Lăsă la o parte discreția și se apucă să-i povestească. REBREANU, R. I 253.
       • Expresia: A păstra discreția = a nu răspîndi o știre, a nu divulga un secret încredințat. S-a păstrat discreția cu privire la această întîmplare.
♦ Rezervă în atitudine, reținere în vorbe și fapte. Nu aveau altceva de făcut decît să ne examineze. Și făceau asta cu o lipsă de discreție uimitoare. CAMIL PETRESCU, U. N. 178. Făcînd un compromis între roș și nevoia ei de discreție

– a ales culoarea roză pentru excursia din munții Varatecului. IBRĂILEANU, A. 145. E atîta discreție și delicateță în exprimarea sentimentului. GHEREA, ST. Hristos III 274.

2. (Familiar, numai în locuţiune adverbiala) La discreție = cît poftești, cît verb reflexiv:ei, fără nici o restricție.
       • Rxpr. A fi (sau a ajunge, a rămîne, a pune, a lăsa) la discreția (cuiva) = a fi (sau a ajunge etc.) la bunul plac, la cheremul, la dispoziția (cuiva), supus puterii abuzive, capriciilor (cuiva).

– Variantă: (învechit) discrețiúne (pronunțat -ți-u-) (GHICA, S. 104) substantiv feminin