CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
Alte expresii înrudite sau asemănătoare |
ă in literatură " Azi ca un titan eu piscuri sui, Sa insfac de guler naltul cerului, Sa vestesc cu trambitele Rasaritul," Vlaga poezie de George Meniuc " Si zicand acestea cu o voce calma, Vru sa-l ia de guler si sa-i dea o palma. Domnule Popescu... nene! stai un pic..." In jurul unui divort poezie de George Topirceanu |
Definiție din
GÚLER, gulere, substantiv neutruDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Parte a unui obiect de îmbrăcăminte (uneori răsfrîntă sau detașabilă) care acoperă gîtul sau termină partea de sus a unei haine. Din pricina gulerului ținea capul pe spate. DUMITRIU, N. 10. Frosa uitase să-i dea guler curat și aceasta cerea timp. BASSARABESCU, vezi 45. Iar colo bălrînul dascăl cu-a lui haină roasă-n coate... Își înfundă gîtu-n guler și bumbacul în urechi. EMINESCU, O. I 132. • Guler marinar vezi marinar. • Expresia: A lua (sau a apuca, a ține pe cineva) de guler = a prinde, a duce, a aduce pe cineva cu forța (ținîndu-l strîns de guler), a înșfăca; figurat a cere cuiva socoteală; a lua la rost. Și cum a fost pînă la urmă? întrebă ziaristul. L-ați luat de guler? vezi limba română decembrie 1953, 53. Îl țineau... de guler și de coate. DUMITRIU, N. 56. (Glumeț) A-l strînge (pe cineva) gulerul, se zice cînd cineva este în primejdie de a fi prins, se simte încolțit, este strîmtorat. 2. Spuma care se formează la gura paharului de bere. Halbă cu guler. 3. (tehnică) Porțiune dintr-o piesă avînd diametrul mai mare decît corpul piesei. Gulerul osiei. |