CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
Definiție din
RESTÉU, resteie, substantiv neutru Fiecare dintre cele două bețe în formă de cui, făcute din fier sau din lemn, cu care se închid laturile jugului, pentru a reține grumazul animalului. Un resteu de carpăn, gros și vînjos. MARIAN, O. I 347. Cum? ziseră bărbații înspăimîntați, scăpînd resteiele din mînă. CREANGĂ, P.Dicționarul limbii romîne literare contemporane 14. • Expresia: A lua (pe cineva) cu resteul = a se purta (cu cineva) cu asprime, a-l amenința. – plural și: restele (JARNÍK-BÎRSEANU, despre 208), resteuri (POPESCU, B. III 147). – Variante: răstéu (POPA, vezi 71, HOGAȘ, DR. II 284), restéi (TEODORESCU, P. P. 624) substantiv neutru |