Ce înseamnă a-l mustra pe cineva cugetul sau conștiința?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a-l mustra pe cineva cugetul sau conștiința": a-și face reproșuri, a simți remușcări, a se căi

" Oricum, sa va para ca aveti si-un frate
Care va mustra si care vegheaza
Cum duceti pe umeri poruncile sotilor... Pamantul a fost sa se-ndure de voi, Umplandu-va poala cu vorbe si fete, Care asteapta la randu-le ora Cand le veti spune sa plece in lume, La sotii lor incruntati de porunca. Ci eu, ce-am avut mai bun si de pret, — C-am pus durerile voastre-ntr-o nunta Si numele vostru l-am pus mai aproape De-acel al miresei, poftit din ograda, Strigandu-l pe-al meu ca o porunca, Pe umarul ei zidindu-l mereu. Mai mult cu nimic n-am fost sa v-ajut, Decat sa pastrez peste lacrima voastra Numele vostru, de soti alungat, — La marginea voastra fara de nume..."
Surori poezie de Anatol Codru

" Prin pulberea deasa vine-un cal usor. Astfel trece-un vultur invelit in nor. Catre domn se-ndreapta... Cavalerul sare. E Ziorina, fiica-i, dulce la catare.
Ea ridica coifu-i; paru-i gratios, Ca lung fluviu d-aur se revarsa-n jos, Pe sub gene-i scantei doua lacrimele Cum sub nori lumina doua dalbe stele, Si rauritoare, p-al ei chip senin, Cad din roza-n roza si din crin in crin. Bunul domn o mustra pentru ce sa vie Sa-si expuie viata... Sa se-nturne-o-nvie. Rara-i frumusete reunea, rapiti, imprejuru-i bravii cei mai straluciti. Ea pricepe lesne cat era dorita. Despre-a lor simtire gratios profita. Smulge de la sanu-i o plapanda floare Umeda d-a sale line lacrimioare Si cu niste termeni dulci si rapitori

Ea vorbeste-ntr-astfel catre-adoratori:
— "Cine va purcede dup-aceasta floare, Uda de suspine si de lacrimioare,"
Ziorina poezie de Dimitrie Bolintineanu

MUSTRÁ, mústru, verb

I. tranzitiv (Cu privire la persoane) A dojeni, a certa pe cineva; a reproșa cuiva. O mustra că o găsește în fiecare an mai slabă și mai lipsită de vlagă. C. PETRESCU, A. 399. Bătrînii, văzînd astă mare nenorocire și pe nora lor în așa hal, au început a o mustra. CREANGĂ, P. 89. Mult mă mustră măicuța Să las seara ulița. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 29.
       • Expresia: A-l mustra (pe cineva) cugetul (sau conștiința) = a-și face reproșuri, a simți remușcări, a se căi. Mă mustră cugetul de atîtea dovezi mincinoase ce-mi ceri să dau. ODOBESCU, S. III 45. Lasă-mă să fug... cugetul mă mustră. ALECSANDRI, T. I 207. Nu te mustră cugetul că ești necredincios femeii d-tale? id. T. 313.
       • reflexiv Vede... rînjetu ăsta și se mustră singur. DUMITRIU, N. 170. Iarăși se simțea crescut în casa Boarului și se mustra pentru greșelile ce le-a făcut. SLAVICI, N. I 67.