Ce înseamnă a intra sau a se băga în cîrcotă cu cineva?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a intra sau a se băga în cîrcotă cu cineva": a ajunge la ceartă, a se certa cu cineva

" Ma asculta ginditoare Simteam cum isi slabeste incet, incet arcurile in care se incordase la inceput: si asta pindeam eu.
Curios! Si ea mergea tot la Iasi, unde o chema un vechi proces, o plictisitoare circota de mostenire. Nu cunostea deloc orasul si tovarasia mea ii facea o mare si fatisa bucurie, interesata deocamdata, totusi bucurie. Avea groaza de calatorii, mai ales cu bagaje si lipsa de servitori, cum se intimpla acum. Camerista i se imbolnavise pe neasteptate si n-o putuse insoti. O prietena care se oferise sa-i tina de urit o tradase in ultimul moment. Asa ca ivirea mea in mohoreala plecarii fusese salvatoare.
Avea oroare de hoteluri. Care e cel mai curat din Iasi? Si o scutura de-a binelea frigul groazei."
Farsa poezie de Vasile Voiculescu

"
Nu era insa dat manastirii sa se linisteasca. Pe capul soborului veni numaidecit alta primejdie: sa se lupte nu cu fiarele, ci cu boierii, dihanii mult mai hraparete. Cel putin astfel spunea staretul, fluturind o hirtie: instiintarea ca s-a deschis in revendicare un vechi proces, crezut stins, o circota cu mostenitorii unuia Ciobanu, care pe vremuri facuse danie manastirii un trup de mosie. Urmasii pretindeau ca monahii stapinesc mai mult decit se cuvenea, rasluind o buna fisie din partea lor, cu padure si pestera schimnicului pe ea. Judecata se petrecuse de mult in diva-nurile trecute. Toate hrisoavele se gaseau in arhivele statului. Staretul era nevoit sa-si miste iar incheieturile ruginite si pleca la Bucuresti, de unde sa intoarse cu patru oaspeti: avocatul Mitropoliei, care sa rascoleasca in hirtoagele manastirii, doi ingineri, care sa masoare din nou pamin-tul, si parintele profesor Teoctist, prietenul egumenului si unchiul avocatului, dornic de o plimbare la munte.
Mosafirii s-au odihnit o noapte. A doua zi dimineata in zori pornira sus, cu cite o valiza doldora de unelte pentru masurat, citeva traiste cu mincare, parintele Teoctist sprijinit in toiag cu virf de fier, inadins pentru urcus. Inima staretului ii dadu ghes: cum era sa-si lase oaspetii singuri? Si se alatura si dinsul. impreuna cu ei urca fratele cu merinde pentru schimnic, luat ca sa-i calauzeasca, sa ajute la bagaje si la nevoie sa sprijine pe nevoiasi."
Schimnicul poezie de Vasile Voiculescu

CÎ́RCOTĂ, cîrcote, substantiv feminin Neînțelegere, ceartă, pricină, gîlceavă. Cîrcote și... răutăți iscodesc femeile vecinilor. SADOVEANU, despre P. 117. Cîștigase [boi erul]... cu cîrcota și cu mita vechea judecată ce avea cu dîrjii moșneni de la Toroipanu. M. I CARAGIALE, C. 90. În țara de jos, tihnă. Negoțul se petrece fără cîrcotă. DELAVRANCEA, A. 22.
       • Expresia: A intra (sau a se băga) în cîrcotă (cu cineva) = a ajunge la ceartă, a se certa (cu cineva). Ce făcuși, jupîne, de intrași in cîrcotă cu boierii? PAS, Z. III 186. Ce sînt dușmanii dumitale?... N-or fi boieri?... Că de! drept să-ți spun, cu boierii în cîrcotă nu mă bag. CARAGIALE, O. III 41.