CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " Din cind in cind ? Ca le degera de-a dreptul Subsuorile si pieptul." Pasarile cerului poezie de Tudor Arghezi "Crapate, de-a razbit aproape de sfinti crapatura Si cand bate crivatul, iarna, cred ca le degera colacii de lumina care le strang tamplele." La Lilieci poezie de Marin Sorescu |
Definiție din
DEGERÁ, déger, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. intranzitiv (Uneori determinat prin «de frig») 1. (Despre părțile corpului, mai ales despre extremități) A suferi din cauza gerului o iritație și o inflamare dureroasă, a amorți de frig. vezi îngheța. Un picior mi-a degerat. ȘEZ. V 11. După ce-ți degeră urechea, degeaba mai pui căciula. • Expresia: A(-i) degera (cuiva) măduva-n oase = a-i fi (cuiva) foarte frig. ♦ (Despre oameni și animale) A suferi leziuni grave (degerături) sau chiar moartea din cauza frigului. Era capra sigură că iezișorii săi nici n-or degera, nici nu i-or supăra fierele sălbatice. SBIERA, P. 202. 2. A-i fi (cuiva) foarte frig; a tremura de frig. Ceasuri întregi ne minunam din drum De bradul ce se străvedea prin geamuri. Nu ne păsa că degerăm de frig. BENIUC, vezi 36. Ne lasă fără scînteie de foc în vatră, să degerăm aicea. CREANGĂ, P. 256. Cu ridicula-ți simțire tu la poarta ei să degeri? EMINESCU, O. I 157. 3. (Despre plante, fructe, legume) A se strica, a-și pierde puterea germinativă din cauza frigului. Via a degerat. ▭ Degeră cartofii în pivniță! G. M. ZAMFIRESCU, M. despre II 243. |