Ce înseamnă a-i bate sau a-i sufla cuiva vântul în buzunare?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a-i bate sau a-i sufla cuiva vântul în buzunare": a nu avea niciun ban, a fi foarte sărac

" Sau se-mparte-n fel de flori
Sub ai vantului fiori.
Prin padurea troienita"
Zi de iarna poezie de Alexandru Macedonski

" Cate-un chip iesea deodata pentr-o clipa in lumina
Cand de om trait pe mare sub un vant argasitor,
Cand de tanar cu par galben si cu buze de vergina"
Vaporul mortii poezie de Alexandru Macedonski

VÂNT, vânturi, substantiv neutru

1. Deplasare pe orizontală a unei mase de aer provocată de diferența de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei.
       • Vânt rău = întâmplare nenorocită care lovește pe cineva.
       • Locuţiune adverbiala Ca vântul = foarte repede.
       • Expresia: Ce vânt te aduce? se spune cuiva care a venit pe neașteptate. A se așterne vântului = a alerga foarte repede. A se duce pe aripi de vânt = a se duce foarte repede. Bate vântul, se spune când un loc, de obicei populat, este (temporar) pustiu. A-i bate (sau a-i sufla cuiva) vântul în buzunare = a nu avea nici un ban, a fi foarte sărac. A arunca banii în vânt = a cheltui fără socoteală. Din (sau de la) cele patru vânturi = din toate părțile, de pretutindeni. A vedea dincotro bate vântul = a-și da seama de o situație, înainte ca lucrurile să se precizeze cu claritate. A-l bate vântul (pe cineva) = a fi extrem de slab sau de slăbit. (Rar) A se duce pe vânturi = a se risipi, a se prăpădi.

2. Aer, văzduh.
       • Locuţiune adverbiala În vânt = a) în gol; b) în sus; c) figurat fără folos, zadarnic.

3. Curent de aer creat pe cale artificială (cu un dispozitiv, cu evantaiul etc.).

4. (În expresie) A face vânt = a) a împinge, a arunca, a azvârli; prin extensie a da afară (dintr-o slujbă); b) (familial) a scăpa de cineva. A-și face (sau, rar, a-și da) vânt = a-și lua avânt, a porni cu viteză, cu avânt. A lua vânt = (despre cai) a porni, cu viteză mare (scăpând de sub controlul conducătorului).

5. (astronomie; în sintagma) Vânt solar = flux de protoni și neutroni emiși continuu de Soare.

– latina ventus.