Ce înseamnă a fi sau a se pune în serviciul cuiva sau a ceva?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a fi sau a se pune în serviciul cuiva sau a ceva": a se devota unei persoane sau unei idei, cauze etc

"
� Sergentul-major Costache Negrea isi privea oamenii ginditor, Pilcul fusese dat in seama lui, vechi militar si dibaci granicer, om matur, energic, cu cap si experienta, hirsit cu toate tainele si chichitele contrabandistilor si mai ales bun cunoscator al meleagurilor dunarene, batute de el in lung si lat. Dupa liberare, cu cincisprezece ani de serviciu si pensie bunisoara, isi pusese in gind sa se faca si el contrabandist. Dar in alt stil. Si era sigur ca avea sa ajunga departe. Om chipes, cu trasaturile fetei largi si deschise, cu glasul sonor si hotarit, inalt si voinic, cistiga de la inceput simpatie si incredere. Musca ce-si lasase in barbie, sub buza de jos, punea un accent si mai barbatesc pe chipul limpezit de ochii mari, caprui, cu privirile arzatoare, pline de suflet.
Sublocotenentul Viorel Petre, caruia ii intinse bidonul cu coniac, ii fusese, in imprejurarea asta, agatat mai mult decorativ, ca sa se faca placere celor de la Bucuresti si ca sa deprinda oarecum si el meseria de granicer. Toata greutatea si raspunderea de comandant al expeditiei apasa numai asupra vagmistrului Costache Negrea, care stia sa porunceasca, se pricepea sa cirmuiasca si, la nevoie, sa taie in came vie."
Viscolul poezie de Vasile Voiculescu

" La despartire am scos ceasornicul si l-am intins lui Bujor. EI mi-a zimbit si mi-a aratat soarele, inapoindu-mi darul Mi-am dat seama ca avea dreptate sa-l refuze. Tot timpul cit umblasem impreuna nu avusesem nici o clipa nevoie sa ma folosesc de el Rinduiala vremii se (acea dupa alte semne si invoieli. Si ceasornicul se oprise, uitat in tainita buzunarului.
Cind am sosit in sfirsit la Bucuresti, guvernul cazuse de mult. Fostul premier, protectorul meu, se afla in strainatate. Am alergat la minister. Fusesem dat afara pentru parasirea nemotivata de serviciu si inlocuit cu cel mai inversunat rival. Pe deasupra mi se imputa materialul ridicat fara forme si mi se cerea sa restitui suma luata acont fara ordonanta justificativa. Am platit tot, mi-am scuturat papucii, am parasit cinematografia si am intrat in petrol. Pentru asta ma gasesc, dragii mei, intre voi, isi sfirsi spovedania inginerul Petcu, de la Esenta romaneasca, intinzind a zecea oara paharul sa i-l umplem.
Am uitat sa va spun, se-ntoarse el la poveste, dupa ce-l sorbi, ca din chiar ceasul despartirii de Bujor, vremea s-a incruntat grozav. S-a pornit un vifor cumplit, cu zapada schimbata intii in lapovita, apoi in ploaie, incit am ajuns in sat, unde m-a insotit cu calul Ileana, degerat si murat pina la piele."
Misiune de incredere poezie de Vasile Voiculescu

SERVÍCIU, servicii, substantiv neutru

1. Acțiunea de a servi; muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva. Zece ani de serviciu. A renunța la serviciile cuiva.
       • Expresia: A fi (sau a se pune) în serviciul cuiva (sau a ceva) = a sluji, a servi unei persoane sau unui scop, unei idei etc. În trecerea atît de scurtă, ființa noastră pieritoare a fost în serviciul unor idealuri generoase. SADOVEANU, E. 24.
♦ (În construcție cu verbele «a face», «a aduce») Faptă, acțiune care avantajează, servește pe cineva; îndatorire. Ce fericit era cînd avea de făcut un mic serviciu pentru Dan. VLAHUȚĂ, O. A. III 81. Am mare nevoie să te văz pentru a-ți cere să-mi faci un serviciu de adevărat prieten. CARAGIALE, O. VII 331. Nicu Bălcescu, prin activitatea sa, a făcut multe servicii «Societății literare». GHICA, S. A. 149.
       • Expresia: A face un prost (sau un rău) serviciu (cuiva) = a face (cuiva) un rău (fără voie). Mușat, neînsurat, îl lua adesea cu el acasă, îl scutea de unele sarcini mai grele și-i făcea, din prietenie, cel mai rău serviciu cu putință. GALACTION, O. I 132.
♦ Scară de serviciu = scară de acces la dependințele unui imobil. Pe această săliță, de unde începe scara de serviciu a casei, se află un dulap. STANCU, U.R.S.S. 44.

2. Ocupație, îndeletnicire (cu caracter organizat și permanent) pe care o are cineva în calitate de salariat al statului sau al unui particular; slujbă. Este, pot să spun, primul meu șef... în primul meu serviciu. galan, B. I 81. Sura mi-a adus vestea că ți-ai găsit serviciu. SAHIA, N. 95.
♦ Îndatorire care revine cuiva în calitatea sa de slujbaș; îndeplinirea, executarea acestei îndatoriri. Ofițerii de la diverse depozite și comandamente... își lasă și ei serviciul. CAMIL PETRESCU, U. N. 419.
       • Serviciu comandat = însărcinare, atribuție, misiune specială încredințată cuiva spre executare. Ca să plece undeva, are nevoie de bilet special, și fără îndoială că acum s-a dus într-un serviciu comandat. SAHIA, U.R.S.S. 100. Serviciu militar vezi militar. Serviciu divin (sau religios) = slujbă religioasă. La cimitir serviciul religios a fost lung. C. PETRESCU, C. vezi 299.
       • Expresia: A intra în serviciu = a deveni slujbaș. Intră in serviciu; fu pe rînd subgrefier, subcomisar și subprefect. NEGRUZZI, S. I 110. (A fi) de serviciu = (a fi) însărcinat cu o misiune specială care revine (pe timp limitat și prin rotație) salariaților unei instituții, în cadrul obligațiilor lor profesionale. Trimesese numai un ofițer de serviciu... să vadă despre ce e vorba și să-l ție la curent prin ștafete. CAMIL PETRESCU, O. II 227.
♦ (Cu o determinare introdusă prin prepoziție «de» și arătînd natura slujbei) Funcție. Serviciul de casier.

3. Subdiviziune în administrația internă a unei instituții, întreprinderi etc., cuprinzînd mai multe secții; prin extensie colectivul de muncă corespunzător. Serviciul administrativ. ▭ În afară de cele trei odăi... restul este ocupat de serviciile guvernului. CAMIL PETRESCU, O. II 403.

4. (De obicei cu o determinare introdusă prin prepoziție «de») Grup de obiecte care alcătuiesc un tot cu destinație specială. Slujnica a adus serviciul de cafea pe tablaua de alamă. C. PETRESCU, A. 451. Cel dintîi lucru care-i atrase privirea în biroul lui Mirel Alcaz fu un serviciu de ceai cu paharul golit. id. C. vezi 130.

– plural și: (învechit) serviciuri (ALECSANDRI, T. I 295).

– Variantă: (4, franțuzism învechit) servís, servisuri (KOGĂLNICEANU, S. 94), substantiv neutru