Ce înseamnă a fi sau a se afla la pieire?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a fi sau a se afla la pieire": a fi sau a se afla în primejdie de moarte

" Pagani, vestiti prin necredinta,
Nici o pieire nu s-amana...
Tarana, suntem toti tarana."
Psalmi moderni poezie de Alexandru Macedonski

" Gomora renascuta, ce poarta-n al ei san
Pe langa-a ei pieire pe-a neamului roman;
Cand el ramase-n ur ma, zacand in jos pe vale"
Noaptea de noiembrie poezie de Alexandru Macedonski

PIEÍRE substantiv feminin

1. (Livresc, arhaizant) Moarte, omor, ucidere (uneori în masă, vezi măcel). Și era prin șanț pieire și văzduhul tremura. Iar dincolo, prin redută, moartea cea de veci era. COȘBUC, P. II 44. [Oastea] cuprinsă-i de pieire și în față și in coaste. EMINESCU, O. I 148. El verb reflexiv:ea a mea pieire? ALECSANDRI, T. II 116.
       • (Pleonastic) Începe... să strige ca într-o pieire de moarte. CARAGIALE, O. III 98.
       • (Precizat prin «capului») îl rugau să se lase de a face călătoria aceasta, ca nu care cumva să meargă la pieirea capului său. ISPIRESCU, L.

4. Iepurii și-au semănat ardei, pieirea capului lor, se zice despre cei care, prin faptele lor nechibzuite, se pun singuri în primejdie.
       • Expresia: A fi (sau a se afla) la pieire = a fi (sau a se afla) în primejdie de moarte. Bine-ai venit, moș Dane! ce-vînt ie-aduse-aice?

– Vînt rău și de jălire! Ne calcă iar păgînii, frate, și țara-i la pieire. ALECSANDRI, P. III 285. Dă lui pe loc de știre Că mă aflu la pieire. id. P. P. 126.

2. figurat Dispariție, distrugere, prăbușire, nimicire. Ai crede că-i pieirea lumii. VLAHUȚĂ, R. P. 66. Un bîtlan pășind încet, Zice: «Nu-i pieirea lumii... vînătorul e poet!». ALECSANDRI, P. III 63. Boieria și domnia aducea pieirea țării. BĂLCESCU, O. I 351.

– Variantă: (regional) pieríre (COȘBUC, P. I 236, RETEGANUL, P. III 24) substantiv feminin