Ce înseamnă a fi în sau a avea pasă bună sau proastă?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a fi în sau a avea pasă bună sau proastă": a trece prin împrejurări favorabile sau nefavorabile; a-i reuși sau a nu-i reuși cuiva ceea ce întreprinde într-o anumită perioadă

" Spre-o nalta si tainica slava.
Nu-mi pasa de-a vietii otrava,
De chinul ce-si urca talazul:"
Rondelul rozei ce infloreste poezie de Alexandru Macedonski

" Le puteti pune si pe hartie...
Lumii ce-i pasa?... Ce-mi pasa mie?...
Nu va voi spune ce-am suferit!"
Raspuns la cativa critici poezie de Alexandru Macedonski

PĂSÁ2, persoană 3 pasă, verb

I. intranzitiv

1. (Învechit) A merge, a se duce. Dar steaua pe nave lumina-și îndreaptă,. Și navele pasă acum spre noroc. ANGHEL, P. 76. Pasă ceata călătoare, Cînd pe noapte, cînd pe soare. ALECSANDRI, O. 129. Își îndeamnă calul inundat de spume. El de mult pe cale pasă rătăcind! id. P. III 151.

2. (La imperativ, cu valoare de interjecție, și în forma pas) a) Du-te, mergi. Pas, Grigoriță, de-ți primește prietinul și-l cinstește cu niște mere murate. SADOVEANU, N. P. 38. Pasă cu dumnezeu, fiica mea, și adu-ți aminte de învățăturile mele. ISPIRESCU, L.

13. Deci tu, hatmane, pasă ș-adună Din cetate cetele cele mai viteze. BUDAI-DELEANU, Ț. 233. b) (Urmat de o propoziție introdusă prin «de» sau, mai rar, prin «să») încearcă..., îndrăznește..., caută... Mai pasă de ține minte toate cele și acum așa, dacă te slujește capul, bade Ioane. CREANGĂ, A. 40. [Turcii] tratau pe domnii noștri ca pe niște zapcii, le trimeteau ordine scrise și verbale, ș-apoi pas să nu le fi urmat. GHICA, S. VI. Pas de cunoaște acum care-i boier și care nu-i. RUSSO, S. 17.

– imperativ și: pasiv