Ce înseamnă a face sau a produce impresie asupra cuiva?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a face sau a produce impresie asupra cuiva": a atrage atenția cuiva asupra sa sau asupra actelor sale, a face efect, a impresiona

" - Nu cauta sa te amagesti singur, il dojeni parinteste comandantul. Pastreaza-ti si lasa-ne si pe noi sa ducem neatinsa amintirea acestei fapte a dumitale, poate singura demna din cite savirsim aici.
- Nu pot, domnule general. insasi onoarea ma sileste sa ma destainuiesc inainte de a va da adevarata explicatie, am lasat sa plece oaspetii streini. E bine ca ei sa duca o impresie nestearsa despre o mindrie a noastra, care nu mai exista. De ce sa mai mint acum? Adevarul e ca si eu m-as fi lasat perchezitionat, ca toti ceilalti camarazi, pe care nu vreau sa-i mai injosesc, daca nu se impotrivea aceasta teribila piedica
Si capitanul Tomut, cu mina de data asta tremuratoare, scoase portfeiul de la piept si desfa-cindu-l - exact cum facuse maiorul contele K - trase dintr-o hirtie sugatoare impaturita o marca, un splendid cap de zimbru de 27 de parale, la fel de piersiciu si intru totul asemanatoare cu cea pe care ne-o aratase maiorul german Atunci am ingalbenit de spaima si eu, care impingeam deseori jocul pina a ma distra cu moartea."
Capul de zimbru poezie de Vasile Voiculescu

" Basmul cu Sfinta Vineri de pe tarimul celalalt prindea sa se infiripe. Dupa ce femeile au vorbit ceva, am fost poftit sus, in casa plina cu tronuri si lazi acoperite cu teancuri de scoarte si bo-rangicuri, si batrina a trimis dupa fecioru-su.
Cind s-a deschis usa, ca printr-o minune au patruns piezis razele soarelui, pe care nu-l mai vazusem de saptamini, si cu ele odata a intrat Bujor, dezvaluit de lumina. Am avut citeva clipe o impresie de extraordinar, care m-a coplesit. S-ar putea explica prin usoara exaltare ce-mi dase febra oboselii si a nemincarii. Ma simteam aprins la obraz si ma scuturau fiori. Dar nici azi explicatia asta nu mi-e de ajuns.
"
Misiune de incredere poezie de Vasile Voiculescu

IMPRÉSIE, impresii, substantiv feminin Efect (trecător) produs și întipărit în conștiința omului de lucruri, întîmplări sau fenomene înconjurătoare; gînduri, imagini, stări sufletești rămase în amintire. Era o impresie tulbure care mă neliniștea. CAMIL PETRESCU, U. N. 193.
       • (În construcție cu verbele «a primi», «a căpăta», «a da», «a pricinui», «a face», <«a lăsa») Întinderea goală și liniștea naturii îi dau d-lui Sadoveanu impresia melancolică a trecutului. IBRĂILEANU, S. 25. Cartea lui îți lasă o impresie de sănătate și reîntinerire intelectuală. VLAHUȚĂ, O. A. 228. Nu ți-oi vorbi de dulcea impresie ce-ți pricinuiește viderea patriei după o lungă despărțire. ALECSANDRI, O. P. 26. Scrie-mi, mă rog, ce impresie a făcut pe la turci broșura mea, precum și în țară. BĂLCESCU, la GHICA, A. 535.
       • Expresia: (Despre o persoană, un lucru, un fapt) A da (sau a face, a lăsa) impresia că... = a determina (de obicei neintenționat) pe cineva să-și formeze o părere (justă sau falsă) despre cineva sau ceva. Un cîmp de luptă modernă face impresia că e deșert. CAMIL PETRESCU, U. N. 281. Oricînd te-ai fi uitat la el, îți făcea impresia că doarme; un singur lucru însă nu dormea în el niciodată: ochii. HOGAȘ, DR. II 120. A, dar noi sîntem în clasă. E un examen adevărat. Domnul singur dă impresia că e pe scenă. VLAHUȚĂ, O. A. 439. (A fi) sub impresia... = (a fi) stăpînit de imaginile sau de amintirile unei întîmplări, a retrăi sau a simți mereu emoțiile trecute. Tribunalul, sub impresia ultimelor cuvinte ale apărării, admite circumstanțe atenuante. CARAGIALE, O. II 42. A face (sau a produce) impresie (asupra cuiva) = a atrage atenția, a face efect. Purtarea acestui tînăr face impresie.
♦ Senzație, părere. Avea senzații nedeslușite și impresia unei căderi. BART, E. 380.
       • Expresia: A avea impresia că... = a i se părea că..., a bănui, a presupune, a crede. Din cînd în cînd aveam impresia că trec paseri străine prin cerul negru, spre singurătățile de la poloneză SADOVEANU, N. forme 25. Cînd mă uit la dumneata, am impresia că ești un adevărat lup-de-mare. SEBASTIAN, T. 91. Aveam impresia că tata abia acum se-ntoarce din război. SAHIA, N. 59.
♦ (Mai ales la plural ) Punct de vedere, părere, apreciere (fugitivă) asupra fenomenelor și întîmplărilor înconjurătoare. După fiecare călătorie am comunicat impresiile mele publicului în cadrul unor conferințe. STANCU, U.R.S.S.

5. verb reflexiv:oiam să schimb cîteva impresii cu prietinul meu. SADOVEANU, N. forme 147. Întorcîndu-se spre casă, tînărul Iuga ceru impresiile lui Herdelea. REBREANU, R. II

13. Peste putință să-mi scriu impresiile... trebuie să ți le spun prin viu grai. CARAGIALE, O. VII 71.

– Variantă: (învechit) impresiúne (pronunțat -si-u-) (NEGRUZZI, S. I 95) substantiv feminin