Definiție din
Dicționar enciclopedic
MARMÓTĂ (< limba franceza , italiana ) substantiv feminin Mamifer rozător, plantigrad, din familia sciuridelor, cu corp greoi, de c. 50 cm lungime, cu blană cenușie, întâlnit la altitudini de 1.600-2.000 m (Marmota). Trăiește în Eurasia și în America de Nord, fiind un animal colonial diurn, hibernant. Apreciat atât pentru blană și carne, cât și pentru grăsimea sa, folosită în medicina tradițională pentru tratarea afecțiunilor reumatice, respiratorii și a colicilor etc. În România viețuiește în Munții Rodnei, Făgăraș și Retezat, iar în prezent își extinde continuu arealul.
