Ce înseamnă a aluneca printre degete?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a aluneca printre degete": a fi greu de prins, de găsit, de observat, de sezisat; a scăpa de sub control, de sub supraveghere

" Albastra mare se despica,
Pe cer aluneca nori creti...
Intindeti panzele, baieti,"
Plecare poezie de Alexandru Macedonski

" Insa, fiecare nota, e o perla care scapa
De sub degetele albe ce aluneca pe clapa
Ca sa mearga sa se sparga cu un sunet cristalin..."
Noaptea de februarie poezie de Alexandru Macedonski

ALUNECÁ, alúnec, verb

I. intranzitiv (în concurență cu luneca)

1. (Despre ființe) A-și pierde echilibrul, călcînd pe o suprafață lucioasă; (prin exagerare) a cădea, a se prăbuși, a se prăvăli. Se dusese... pe lîngă rîu, călcînd pe pietrele cele mari să nu alunece în apa iute. DUMITRIU, N. 180. Să aluneci pe poleiul de pe ulițele ninse, Să privești prin lucii geamuri la luminile aprinse. EMINESCU, O. I 157.

2. (Despre obiecte) A se deplasa de la locul unde era așezat, fixat, susținut. Pachetul a alunecat de sub braț.
       • Și singură-n răcoare, de baie se gătește... Rochița de pe umeri alunecă, dispare. ALECSANDRI, P. III 277.

3. A se mișca cu ușurință, lin, fără zgomot și fără a întîmpina verb reflexiv:eo rezistență sau verb reflexiv:eun obstacol; a se strecura, a pătrunde. Alunecă gîrla intre sălcii; în luntre-un copil de pescar Tot plescăie undița-n apă. IOSIF, T. 134.
       • (Poetic) De sus, vîntul aluneca pe văi. DUMITRIU, N. 187. Pe cînd cu zgomot cad Izvoarele-ntr-una, Alunece luna Prin vîrfuri lungi de brad. EMINESCU, O. I 216. Și pas cu pas pe urma ei [Luceafărul] Alunecă-n odaie. EMINESCU, O. I 168. Aurora, o nimfă de soare prea iubită. Se deșteaptă și-n aer alunecă zîmbind. ALEXANDRESCU, M. 108.
       • Expresia: A aluneca printre degete = a fi greu de prins, de găsit, de observat, de sezisat; a scăpa de sub control, de sub supraveghere. Șireată și abilă, Nadina îi aluneca mereu printre degete ca argintul-viu. REBREANU, R. I 259. Niciodată nu spunea unde se duce și ce face. Un fel de rușine mă oprea să-i iau socoteala. Îmi aluneca printre degete. BART, E. 227.