"
intr-o zi s-a hotarit. Aplecat in sus, la un sat salbatec de pe Neagra. Auzise el ca acolo e un vraci batrin, mare deseintator de pesti; un fel de stapin al apelor. A urcat cale de o zi si a ajuns noaptea tirziu. Animerit casa, a batut si s-a rugat de gazduire. Vrajitorul I-a primit si l-a oprit de a mas chiar la el citeva zile. Ce i-o fi spus, ce l-a invatat, cum l-a deseintat, nu se stie.
Aliman s-a intors acasa cu o lostrita lucrata in lemn, aidoma de suie si frumoasa ca cea din Bistrita. Vopsita la fel cu aur si argint si stropita cu picatele galbene ruginii. Era alcatuita din noua jumatati care se imbucau una-ntr-alta, cu scoabe. in mijlocul gol al inchipuirii, dupa ce a frecat-o peste tot cu
lapti de lostrita si buruieni de apa, a ascuns un alt pestisor mai mic, taiat dintr-un corn de cerb: ca sa-i dea cumpaneala in apa si s-o cirmuiasca. Toate au fost vrajite, de-seintate si afierosite dupa stravechi noime si indreptare ale magiei pierdute si uitate de ceilalti. Si intr-un miez de noapte cu luna in patrar poleind trupul gol al flacaului, Aliman a intrat pina la mijlocul riului cu pestele vrajit in mina, a spus incet descintecul invatat pe de rost, in care se lepada de lumea lui Dumnezeu, si a dat drumul papusii cu chip de lostrita. Apele au primit-o si parca au saltat, purtind-o supuse. Omul s-a dus, dupa povata, si s-a culcat. Ca niciodata, a dormit adinc si linistit pina a doua zi la prinz, cind l-au trezit oamenii. Plouase sus la munte si Bistrita venise sodom din mal in mal, carind sfarimaturi de sate la vale, cu case, oameni si vite. Trebuia sa sara si el, cel mai cutezator si mai priceput, sa dea ajutor.
"
Lostrita poezie de Vasile Voiculescu
Alte expresii înrudite sau asemănătoare 
