"
Citeva cescute cu rachiu de cirese salbatice, o halca de mamaliga fierbinte cu brinza si citeva oua fierte ma pusera din nou pe titini. N-a mai fost nevoie de buruienile batrinei, care au ramas neatinse.
A doua zi Bujor era poate mai chipes si mai voinic decit muntenii ce intilnisem pina atunci, insa tot om, ca noi ceilalti. Avea chipul alb-rumen, prelung si taiat in fiecare obraz de cite o gropita, preschimbate la zimbet in cite o usoara cuta, ce-i s
cotea si mai mult pe laturile fetei puternicul cadru de muschi al falcilor. Ochii mari negri-verzi, taiati ca niste matostate sub sprincenele incondeiate pe sus, gura mica aparata de o mustata neagra si subtire, barbia carnoasa, modelata cu migala in jurul adincaturii pusa ca un miez in alcatuirea ei, toate vorbeau de o barbatie si de o virtute neobisnuite. Dar mai presus de orice, din faptura lui se deslusea bunatate. Nu o bunatate moale, blajina, de rind, ci o bunatate tare, as zice de otel. Am iesit in curte. Si-a mingiiat ciinii. Si-a alintat vitele pornite la pasune. A staruit sa se scoata de pe boturile viteilor botnitele tintuite in cuie, care-i impiedicau sa suga intre mulsuri, si pe urma ne-am tras in stupina plina de zumzet, unde se scuturau de flori niste pomi intirziati.
- Apoi eu te cunosc pe dumneata, incepu el."
Misiune de incredere poezie de Vasile Voiculescu
Alte expresii înrudite sau asemănătoare 
