Ce înseamnă Gura lumii ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "Gura lumii ": Vorbe, critici, bârfeli, intrigi care trec din gură-n gură Expresia în context: Ca să scape de gura lumii, acestei pricinuitoare de atâte nenorociri ascultă mincinoasele propuneri ce îi făcu Iancu că o va lua de soție. (C. NEGRUZZI) Apa, vântu și gura lumii n-o poți opri. (ȘEZATOAREA, I) Foaie verde lobodă, Gura lumii-i slobodă. (popular)

" S-orice limba amuteste, s-orice suflet e sedus...
Gestul lui e o minune, gura lui, rubin si perle.
Sa bei viata-n el e dulce sau sa bei sleirea fortei..."
Vasul poezie de Alexandru Macedonski

" Pe cand mai mare e vartejul,
Uscandu-mi gura si gatlejul,
Ma pun, si trag o hora lata."
Noaptea neagra poezie de Alexandru Macedonski

GÚRĂ, guri, substantiv feminin

I.

1. Cavitatea din partea anterioară și inferioară a capului oamenilor (mărginită în față de dinți și buze, iar în partea de dinapoi de începutul gîtului); (prin restricție) buzele și deschizătura dintre ele. Toți, ascunși care prin tufiș, care prin șanțul de lîngă drum, stau ca chinuiți de friguri, cu gura crăpată și cu urechile ațintite spre zgomotul de tropot de cai. BUJOR, S. 152. Le-am lăsat și eu pe fete să rîdă, pînă li s-a duce gura la ureche ...