Ce înseamnă A umbla sau a veni, a purta, a se înfățișa etc. cu jalba sau, rar, cu hârtia în proțap (învechit) ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A umbla sau a veni, a purta, a se înfățișa etc. cu jalba sau, rar, cu hârtia în proțap (învechit) ": a) A porni o răscoală cu anumite revendicări Expresia în context: Vezi, atunci s-au sculat târgoviștenii cu mic, cu mare, ș-au venit la Divan la București cu rogojini aprinse în cap și cu jalba în proțap […] (citat din scriitorul: Ion Ghica) Pentru mulți se suise dânsul în trăsură și pornise cu jalba în proțap la Vodă. (EM. GÎRLEANU) b) (familiar) A cere insistent și ostentativ un drept sau o favoare: Cu jalba în proțap, marele partid roșu conjura pe M.S. să nu cumva să sancționeze convenția comercială. (citat din Mihai Eminescu) Iar mulți din adevărații proprietari bat drumurile ministerului de resort cu jalbe în proțap. (TRIBUNA ECONOMICA, 1992)

" Am sa-ti cant de-ntaiul parul, Fruntea, daca-n par mi-o narui Si-ti mai cant si fruntea ta Cu un neg de acadea. Si-ti mai cant geana subtire, Ca buchia de amintire, Ochii neaparat ti-i cant, Ca au negru de pamant. Buzele, ca doua frunze, Tin sarutul meu pe buze. Si un degete la mana Cu inel de anasana. Sarut pieptii, ca palpita Varful pieptilor ispita. Si-apoi iscalesc hartie Ca-ti voi saruta calcaiul. Si ca mult ce te iubesc, Iata jos ma iscalesc: Om de codru si de DOR, Care nu-i fecior din flori, Cand era la cantatori. Codru-i tanar de trei ori...
...Floare si din calendare, Draga-mi-i si foarte tare La rand scris o cititoare, Cand citeste-n gura mare

Buchia cu-o sarutare. A citit si-a scris mai jos: „E sarut cu dus si-ntors, C-a scris cu peniti de os Si cerneli de abanos Scriitor si om dracos..." Tocmai e asa cum spui, E sarut ca-al nimanui, Scris cu buzele tugui, Unde e frumos sa-l pui... Cititoare ce nu iarta, Saruta-ti-as dintr-o parte Degetul, ce arde-n carte Buchia incondeiata, Ca fata nesarutata. Pune-ti-as sarutul tare De trei ori pe fiecare Degete cu o-ntrebare Ce-o gandeste omul mare — Cum de ai facut intai, Sa-mi pui aripi la calcai, Luna cand pe-afara ii, Cum e frunza de gutai, Sa-mi las cartea-ntre coperti Cu trei sarutari la parti, Ca pe jalba trei peceti, Si sa fug unde citesti Toate semnele pe desti, Cand te faci ca dragostesti Scriitorul care-a scris Cu pana de ametist
Doua sarutari c-un vis. Fiecare sarutare Scrisa e cu buche mare, Maica ta cine te are!.."
Boccacio poezie de Anatol Codru

" Vaslas trudit prin goana nentrerupta,
Razlet purtandu-ti jalba calatoare,
Ratacitor taran cu fata supta,"
Pribeag strain poezie de Octavian Goga

JÁLBĂ, jalbe, substantiv feminin (Învechit și arhaizant) Petiție scrisă adresată unei autorități; plîngere, reclamație. Cîștiga binișor din jalbele oamenilor, fiindcă lucra mai ieftin, mai repede și chiar mai bine ca notarul. REBREANU,

I. 82. Le-a făcut o jalbă lungă. NEGRUZZI, S. I 280.
       • (Adesea în legătură cu verbul «a da») Am să mă plîng... să dau jalbă. COȘBUC, P. I 89. Dar, după o lungă verb reflexiv:eme... Jalbă cîinele a dativ ALEXANDRESCU, P. 70.
       • Expresia: (Familiar; ironic sau glumeț) Cu jalba în proțap = cu reclamații ostentative și zgomotoase pentru orice nemulțumire, cît de mică ...