Ce înseamnă A-și vărsa bojocii ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A-și vărsa bojocii ": A vomita mult Expresia în context: Omul din fața lui căzuse în genunchi și își vărsa bojocii tușind. (citat din Stefan Agopian)

"
Sotropa, chemat, veni de data asta cu Susnea, vinatorul, o beldie cracanata, cu miscari mladii si agere priviri albastre. Calca asa de usor, ca nu-l simteai, ai fi zis ca aluneca, nu merge pe pamint, desi purta botfori. Avea din nastere la mina dreapta sase degete si intr-un obraz o pata mare singerie, ca o halca de bojoc fript, pentru care-l poreclisera Falca-Prajita. Nu bea rachiu, nu pufaia tutun. Ducea in spate o flinta veche cu incarcatura pe gura, iarba de pusca intr-un corn de bou negru, gloantele intr-o tesila de piele la sold. N-a dat buna ziua.
Vraciul s-a urcat in patului inalt, a iscodit de jur-imprejur ocolnita, insemnindu-si locurile. Atras apoi intr-un piez al stinci, cu cosorul de argint, un rotocol, l-a boscorodit, l-a afumat cu zima, lupisdragi si alte buruieni la care trag fiarele si s-a asezat impreuna cu vinatorul acolo."
Schimnicul poezie de Vasile Voiculescu

BOJÓC, bojoci, substantiv masculin (De obicei la plural ) Plămîn de animal sau (familiar) de om. A tunat din străfundul bojocilor încă o dată. GALAN, Z. R. 370. Carnea [era] mai mult oase, bojoc și zgîrciuri. PAS, L. I 76. Trăgeau cu foc la niște hori, bătuta, brîul de puteai să-ți rupi bojocii jucînd. ISPIRESCU, L. 238.

– Variantă: bojóg (PREDA, Î. 164, CAMIL PETRESCU,14) substantiv masculin ...