Ce înseamnă A-și pierde sau a prăpădi cumpătul (popular şi familiar) ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A-și pierde sau a prăpădi cumpătul (popular şi familiar) ": A-și pierde calmul Expresia în context: Mireasa acuma găsindu-și norocul, De părere bună nu o-ncăpea locul. „Își pierduse cumpătul, Ca găina umbletul.” (citat din scriitorul: Anton Pann) Negustorul, rubicond și stacojiu de ani și de „comestibile”, își pierdu cumpătul, începu să joace pe cele două picioare groase în dosul tejghelei ca un curcan apoplectic […] (G. IBRAILEANU)

" Prahova, sa fii cuminte!
Tine cumpat la cuvinte,
Stai si pune-ti flori in plete,"
Prahova poezie de George Cosbuc

" Aceste admirabili ale stiintei fructe,
Gustate fara cumpat sau fara sprevedere,
Pe lang-a lor foloase adusera si moartea."
Anatolida sau Omul si fortele poezie de Ion Heliade Radulescu

CÚMPĂT substantiv neutru

1. (Adesea în construcții cu verbele «a avea», «a ține», «a căpăta», «a pierde» etc.) Echilibru sufletesc, judecată dreaptă, măsură, stăpînire de sine; cumpătare. își pierduse cumpătul; tăcea stînjenit. CAMILAR, TEM. 32. Simțeai în el o tărie, un cumpăt, ceva solid... care îți impuneau. GALACTION, O. I 207. Voinea nu-și pierduse cumpătul și stătu locului lipit cu burta de spinarea calului și cu mîinile încleștate de coama lui. POPESCU, B. III 18 ...