Ce înseamnă A-și ieși din minți ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A-și ieși din minți ": A înnebuni; a-și pierde cumpătul Expresia în context: Dară rămase ca ieșit din minți, când, în loc de mere coapte aurii, văzu că pomul înmugurise din nou, iară merele nicăiri. (P. ISPIRESCU) – Mie mi-a necinstit fata cu sila, bătând-o până și-a ieșit din minți. (citat din scriitorul: Nicolae Filimon)

" Punct mai negru pe cer neala orizontului rotund,
Fara om ca sa-i dea suf let, fara minte sa-l conduca
Peste unda latratoare de la crestet pan-la fund."
Vaporul mortii poezie de Alexandru Macedonski

" Ce vad ochii, te sfasie.
Intre minte si prostie
S-a scurtat orice distanta. —"
Rondelul Frantei burgheze poezie de Alexandru Macedonski

MÍNTE, minți, substantiv feminin

1. Facultatea de a gândi, de a judeca, de a înțelege; rațiune, intelect.
       • locuțiune adjectiv Cu minte = cu judecată normală, sănătoasă; prin extensie înțelept.
       • locuțiune adjectiv și adverb Fără (de) minte = nebun; nesocotit, nesăbuit.
       • Expresia: Ieșit din minți = nebun; care și-a pierdut cumpătul. A-și ieși din minți = a înnebuni; a-și pierde cumpătul. Întreg (sau zdravăn etc.) la minte = cu judecata normală, sănătoasă. A fi în toate mințile = a fi în deplinătatea facultăților mintale; a fi matur ...