Ce înseamnă A scoate sau a-i ieși cuiva limba de-un cot (familiar) ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A scoate sau a-i ieși cuiva limba de-un cot (familiar) ": A i se tăia respirația datorită efortului sau oboselii; a gâfâi, a fi foarte obosit Expresia în context: Am să te strâng în brațe, până ți-o ieși sufletul. - Și eu pe tine, până ți-o ieși limba de-un cot. (citat din Vasile Alecsandri) După fiecare bal du monde, a doua zi, caii doftorilor mondains aleargă până le iese limba de un cot. (I. L. CARAGIALE) Vezi, că eu nu sunt Dumnezeu, eu te gonesc la pas gimnastic până ți-o ieși limba de-un cot! Ai înțeles? (ANTON BACALBAȘA)

" Sa scrii pentru-a noastra slava, ca toti sa ne laudam,
Cati o limba romaneasca astazi intrebuintam.
Stii prea bine ca talentul este de la ceruri dat"
Dlui grigorie alexandrescu poezie de Alecu Donici

" In gatleju-i paseri rare se ingana-ncet cu merle,
S-orice limba amuteste, s-orice suflet e sedus...
Gestul lui e o minune, gura lui, rubin si perle."
Vasul poezie de Alexandru Macedonski

LÍMBĂ, limbi, substantiv feminin

I. Organ musculos mobil care se află în gură, fiind principalul organ de percepere a gustului și servind și la mestecarea și înghițirea alimentelor; pentru om este și organul principal de vorbire și de rostire a sunetelor. În frunte alergau solemn, cu limba scoasă, opt ori zece dulăi. GALAN, B. I 239. Îi scoate limba afară, i-o străpunge cu acul și i-o presară cu sare. CREANGĂ, P.

13. Focul pilpăie mereu, Roș ca limba unui zmeu. ALECSANDRI, P. A. 94. Limba boului e lungă, dar nu poate să vorbească, se spune despre cineva care știe multe, dar e silit să tacă ...