CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
Alte expresii înrudite sau asemănătoare |
ă in literatură " Sa le vad florite-n drum Cu trei fire de parfum... Maica mea, cica, a oftat Si-a nascut fecior in sat, Care-a scris cu matostat: Busuioc, si inca-o data, Am iubit, dar nu ca tata, Drago stind pe apucate, — Am cules pan am ales Floarea cea de inteles, Cand dau toamnele-n cules Si rasar de dupa flori Flori rotate de feciori Cu casa in subtiori... Rostul tau de fata mare Sta ascuns intr-o bratare, Sus, la coarda-n casa mare, Unde striga-n grinda locul Si se coace busuiocul Cu samanta de deochiu. Am vazut ca era grau, Pus in coapsa ta si-n brau, Spic mascat, ca val de rau. Si-am vazut, ca trecea unul Subtirel, asa ca struna, Si-avea secera pe umar. Am trecut si eu pe-aproape, Tineam vorba sub pleoape, Dar s-o zic n-am vrut socoate. Era tot acel fecior, Cu fruntea de alior Si minciuna de trei ori. Tu-ai saltat si ai facut Doua vorbe de-mprumut, C-a fost greu sa spui ce-ai vrut Si-ai zis, Gheorghe, uite, eu, S-apoi tu, ca esti flacau, — Daca-o faci, ti-i dreptul tau. Eu astept, de, cum ma stii, Caci de tine draga-mi-i, Cum mi-a fost si mai dintai... El cu-o floare-n palarie, S-a gandit si-a zis: Marie, Auzi iarba din cimpie, Tinerea si se mladie? Eu ma duc s-o fac marunchi, Sa-i pun mana pe la junghi, Cand s-o frange in genunchi. Si apoi ma intorc pe zori, Cum ti-am spus de-atatea ori, Daca nu de vreo trei ori. Tu atunci ai scos afara Busuioc ce da in floare, Sa se scuture-n carare, Si ai zis: mai Gheorghe, stiu, Ca-o sa vii si mai tarziu." Boccacio poezie de Anatol Codru " O lumineaza-n noapte Legate sus, de grinda Gutuile rascoapte" Casa bunicii poezie de Arcadie Suceveanu |
Definiție din
GRÍNDĂ, grinzi, substantiv femininDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Bîrnă groasă de lemn. 2. Element de construcție, format dintr-o grindă (1), dintr-o piesă sau dintr-un ansamblu de piese de lemn, de oțel sau de beton, constituind unul din elementele de rezistență ale construcțiilor (clădiri, poduri etc.). Lung și deșirat cum era, ajungea cu capul pînă în grinzile tavanului. REBREANU, R. I 199. Începe a chiti copacii trebuitori: ista-i bun de amînare, cela de tălpi, ista de grinzi. CREANGĂ, P. 48. În colțurile tavanului cu grinzi lungi și mohorite, painjenii își executau tăcuta și pacinica lor industrie ... |