Ce înseamnă A nu-i mai călca pragul cuiva ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A nu-i mai călca pragul cuiva ": A nu (mai) veni pe la cineva Expresia în context: Cocoana s-a pornit atunci cu ocări pe slugi, că-i mănâncă pâinea, ca niște „păcătoase, ticăloase și necredincioase”; frățiorului i-a strigat că ori e halpe, ori „pes semne altceva”, și i-a poruncit să nu-i mai calce pragul, că-i rupe picioarele. (I. L. CARAGIALE) De atunci încoace George n-a mai călcat pragul casei lui Baciu, deși față de Ana se purta parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. (citat din Liviu Rebreanu)

" Spre clavirul ce-i zambeste printre fildesu-nvechit.
Degetele-i desirate calca clapele sonore...
Ar monia se desteapta, lenevoasa, la-nceput,"
Noaptea de februarie poezie de Alexandru Macedonski

" Ur meaza in adancuri cometele ce pier;
Stiinta granitata o calca in picioare...
Atomele iau viata, le simte cum traiesc..."
Avant poezie de Alexandru Macedonski

CĂLCÁ, calc, verb

I. I.

1. intranzitiv (Urmat de determinări locale sau modale) A pune piciorul pe ceva sau undeva; a păși. Calcă parcă altfel. Are mersul mai mult sărit. SAHIA, N. 97. Fiul împăratului nu cuteza să calce pe pardoseala băii și pe velințele... așternute prin palat, de milă să nu le strice frumusețea. ISPIRESCU, L. 38. Purcelul calcă înainte pe covoare. CREANGĂ, P. 38.
       • (Arătînd felul de a merge, de a păși) A călca înțepat. Calcă în vîrful picioarelor ...