Ce înseamnă A fi fudul la coate (popular şi familiar); (ironic) ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A fi fudul la coate (popular şi familiar); (ironic) ": A fi rupt în coate Expresia în context: Surtucul lui pe lângă acestea era mai mult urzeală decât bătătură, ros pe margini, fudul la coate, de râdea pare că și vântul în urma lui. Oamenii căscau ironic gura când îl vedeau (citat din Mihai Eminescu)

" Cam asa o porni spre satul natal, aflat dupa magura. Paun al Firii, de parca s-ar fi dus peste munti.
Se imbraca, isi puse un costum intunecat, isi imbraca degetele de la mic la mare si de la dreapta la stanga cu manusi tuciurii, cu toate ca era cald si-si lua un baston. Cand sa treaca peste pragul casei, isi apleca fruntea cum era si capul de parca, scund si neplouat la timp, l-ar fi putut atinge si clinti stinghea de deasupra. Porni pe sosea, sal-tandu-si sus picioarele si intinzandu-le lung, ca si cum ar fi mers pe ace. Ca sa i se vada cusatura si dunga pantalonilor. Umbra lui dc-abia il mai ajungea si lovea calcaiele. Merse el fudul ca musca-n lapte pana la bufetul din comuna, unde facu semn celorlalti sa stea jos pe scaune, sa nu se ridice — si bau un sirop. Iesi aplecandu-si din nou fruntea sub pragul de sus, pe care nu-l atingea si porni inviorai spre satul cel natal. Dupa incovoietura magurii intalni un cioban care-i fusese coleg de banca la primara; se facu ca nu-l cunoaste, il intreba cum il cheama, ce face si unde se duce. Acesta, pe care pustietatea muntilor si a stanelor il indemnase la citiri si spuneri, i-a raspuns scurt despre numarul oilor si de unde venea si unde le duce:
"
Toader si cinci sute poezie de Nicolae Velea

FUDÚL, -Ă, fuduli, -e, adjectiv Îngîmfat, închipuit, mîndru, încrezut, arogant. Ieri Leahul cel fudul... a spus cuvînt prea cutezător omului meu. SADOVEANU, O. VII

8. Am plecat de la unchiu-meu... boier fudul și grecoman. GALACTION, O. I 76. Alunaș cu creanga-n drum, Vezi bădița cel fudul. SEVASTOS, C. 181.
       • Expresia: (GlumeÈ›) Fudul de-o ureche = surd. MoÈ™neagul era cam fudul de-o ureche, dar nici baba nu stătea mai bine. DUNÄ‚REANU, CH. 71.
       • (Adverbial) Ghiță al Popii, «năzdrăvanul satului», își da pe ceafă pălăria cu cordele, È™i surîdea fudul pe sub mustață ...