Ce înseamnă A  fi   de   mulțumită   ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A  fi   de   mulțumită   ":    A   da  satisfacție,   a mulțumi Expresia în context: Ne-a dat felurite mâncări și melșpaize [(regional) prăjitură (de casă)], ca să ne fie de mulțumită. (citat din Mihail Sadoveanu) Toți, în loc de mulțumită Pre mumă au umilit. Să mă vadă prăpădită, După ce i-am fost cinstit. (NAUM RÂMNICEANU)

"
LIVIUTA: Sint multumita sa vad ca tatal meu s-a inselat
"
DINCOLO DE VALE poezie de EUGEN GROZA

" N-avusese timp, nici gind sa se insoare. Sedea mai mult la tara, intr-un conac cit un castel, de unde isi cirmuia imparatia: la inceput, pe jos ori calare, cu logofetii dupa el; apoi, din docar; mai tirziu, din gabrioleta vopsita galben, si in urma, din trasura cu arcuri mladii de Viena. Gospodaria i-o ducea cite o tiitoare. Cind nevasta frumusica a unui logofat, pe care o inlocuia curind cu alta, cind o slujnica mai scuturata, aleasa pe sprinceana, schimbata Ia rindu-i cu o chelerita nurlie ori o jupineasa luata cu o noua halca de mosie.
intr-un rind oplosise o cintareata scoasa dintr-un santan. Asta a izbutit sa se cramponeze mai mult: aproape doi ani. A scapat anevoie de ea, multumita unui prieten, un avocat saracut, care pentru citeva mii de lei s-a legat s-o scoata din minti si sa fuga cu ea unde a dus mutul iapa.
De atunci s-a intors si s-a pastrat numai la catul de jos: jupinese, fete in casa, slugute, cama-rasite; cel mult cite o lingereasa de la tirg, care in doua-trei luni sa-i innoiasca si sa-i chiverniseasca rufaria."
Proba poezie de Vasile Voiculescu

MULȚUMÍTĂ, (rar) mulțumite, substantiv feminin (Și în forma regională mulțămită)

1. Recunoștință; recompensă, răsplată; cuvinte prin care se exprimă recunoștința. Abia își isprăvise mulțumită, și alți creștini din sat sosiră la el. GALACTION, O. I 255. La gît purta o salbă de galbeni, pe care a dat-o fetei ca mulțămită, pentru» că a căutat-o la boală. CREANGĂ, P. 291. Auzit-ai mulțumite, Mulțumite-mbobocite, Bodaproste înflorite. PĂSCULESCU, L. P.

8.
♦ (Cu valoare de prepoziție, urmat de un dativ) Datorită (unei persoane sau unui lucru) ...