Ce înseamnă A cuvânta de bine sau de rău pe cineva ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A cuvânta de bine sau de rău pe cineva ": A spune lucruri bune (sau rele) despre ceva sau cineva Expresia în context: Apoi drept la Domn căta Si-n glas mare cuvânta: Alei! Doamne din domnie! Ieri ai fost dat la beție; Astăzi veniși la trezie, Dar n-ai prins la cuminție. (citat din Vasile Alecsandri) Pentru aceea mă voi mărturisi și Te voi lăuda și bine voi cuvânta numele Domnului. (BIBLIA)

" Ana tremura,
Fira cuvanta,
Vezi draguta ta ? !"
Draga mamei poezie de George Cosbuc

" Ganduri grele o mustra
Si ea, biata, cuvanta :
Dragul meu ! Sa fii iertat"
Blastam de mama poezie de George Cosbuc

cuvânta [Atestat: DOSOFTEI, PS. 16 / prezentul indicativ: cuvânt / Etimologie: moștenit din latinescul convento, -are] 1 (Înv) A vorbi. 2 (Nob; înv) A descrie. 3 verb reflexiv: (Înv) A se spune. 4 verb tranzitiv: (îe) A de bine sau de rău (pe cineva) A vorbi de bine sau de rău pe cineva. 5 verb tranzitiv: A articula cuvinte. 6 verb reflexiv: A se adresa cuiva. 7 verb tranzitiv: A pune o vorbă bună pe lângă cineva. 8 verb tranzitiv: (Rar; îe) A-l (pe cineva) A se adresa cuiva. 9 verb tranzitiv: (îae) A-i da cuiva cuvântul. 10 verb reflexiv: (Nob; înv; îe, după sl vele-recevati] A mare A se răsti la cineva. 11 verb tranzitiv: (Înv) A slăvi ...