Ce înseamnă A afla pricină sau a-și afla prilej, a afla vreme (învechit) ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A afla pricină sau a-și afla prilej, a afla vreme (învechit) ": A găsi un pretext, un moment oportun (spre a îndeplini ceva plănuit de mult) Expresia în context: Ea numai pentru brâu se teme, Că vor afla dușmanii vreme Să-i fure-ntr-asta brâul ei. (G. COSBUC)

" (Cantec al slavului de sud)
Spre locuri unde nu se afla societati organizate,
Pustii, intinse, fara urme de plug, de-orase sau de sate,"
Vant de stepe poezie de Alexandru Macedonski

" Si nimeni nu ramane a fi nemangaiat.
Tot omul afla-n viata, in vreme, sau in sine
Puterea ce e-n stare durerea sa-i aline..."
Noaptea de noiembrie poezie de Alexandru Macedonski

AFLÁ, áflu, verb

I.

1. tranzitiv (Adesea urmat de propoziții completive directe) A lua cunoștință despre ceva (din spusele altuia), a primi informații, noutăți, vești despre ceva. Am aflat în tren ce se petrece. DUMITRIU, B. forme 115. Întrebă pe muma vîntului dacă a aflat ceva de la fiul său. ISPIRESCU, L. 118. Atîta am verb reflexiv:ut să aflu din gura ta. CREANGĂ, P. 206. Ai aflat ce am pățit? ALECSANDRI, T. I 385.
       • (Subiectul propoziției completive devine complement direct) Eu iubii numai o dată Și mă aflat lumea toată ...