CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " a fost maculata de o umoare albastra. "Parca ar fi cerneala!" s-au ingrozit cosasii." Poveste de vara poezie de Petru Romosan |
Definiție din
UMOÁRE, umori, substantiv femininDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Lichid intercelular, constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor. • Umoare apoasă vezi apos. Umoare sticloasă vezi sticlos. 2. (Franțuzism) Dispoziție sufletească; fire, temperament, caracter. Otilia lămuri lui Felix într-un chip foarte vag cum stau lucrurile, cu o discrețiune care se dovedi mai tîrziu felul ei propriu de-a fi, afară de clipele de umoare sarcastică. CĂLINESCU, E. O. I 53. O să fie silit bietul chinez să bea cinci cești de ceai și șeapte doze de opiu pentru a-și recăpăta buna umoare. CARAGIALE, O. III 140. (În forma umor) Umorul său melancolic venea mai mult din pricina îndelungatelor sale suferinți. NEGRUZZI, S. II 156. – Variante: humoáre (CARAGIALE, O. VII 59) substantiv feminin, (2, învechit) umór substantiv neutru |