Ce înseamnă roza vânturilor?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei " roza vânturilor": desen în formă de cerc, reprezentând direcțiile punctelor cardinale și gradațiile lor intermediare

" E-ascunsa-ntre roze, si canta.
Chiar roza ce moare in glastra,
De legile firii infranta,"
Rondelul privighetoarei intre roze poezie de Alexandru Macedonski

" Pe minte isi simte o noapte adanca... —
Cand setea, cand foamea, — grozave la fel,
Pe piept, ori pe pantec, ii pun cate-o stanca,"
Noaptea de decembrie poezie de Alexandru Macedonski

RÓZĂ, roze, substantiv feminin

1. Trandafir. Forțat de închipuirea lui, mă urca în balcoane imaginare, împodobite de roze, și-mi arăta priveliștea. ANGHEL, PR. 57. Știu eu bine că iar vei iubi tu, Și iar vei pune roze în blondele cosiță. COȘBUC, P. II 193. Din balcon i-aruncă-o roză și, cu mînile la gură, Pare că îl dojenește. EMINESCU, O. I 154.
       • Expresia: (Mai ales în forma negativă) A sta pe roze = a se găsi într-o situație favorabil.
       • Compuse: roza-vînturilor = reprezentare grafică, în formă de stea (cu 32 de raze), a direcțiilor punctelor cardinale, fixată de obicei în cutia unei busole; se întrebuințează pentru a determina direcția vînturilor. Porni fără busolă și fără harta în care stă zugrăvită roza-vînturilor. ANGHEL, PR. 71; roză-magnetică = roza-vînturilor fixată pe cutia care conține acul magnetic al unei busole. Roza-magnetică vibra ca o vietate închisă în cutia de sticlă a busolei. BART, E. 397.

2. Gen special de șlefuire ce se dă diamantului. Diamant în roză.

3. Mare fereastră circulară, uneori cu vitralii, așezată de obicei în fațada catedralelor romanice sau gotice, deasupra porții de intrare.