Ce înseamnă purpură1 retiniană?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei " purpură1 retiniană": rodopsină

" Si sa ne spuna ca nu mint, —
Drapate-n purpura regeasca.
"
Rondelul lui Saadi poezie de Alexandru Macedonski

" Cu coperisuri lucitoare,
Sub larga purpura de flori
Niponul magic rade-n soare."
Niponul poezie de Alexandru Macedonski

PÚRPURĂ substantiv feminin

1. Culoare roșie-închisă. Multă verb reflexiv:eme nu mai era pînă în sară. Asfințitul se scrijela cu purpură și aur. SADOVEANU, forme J. 472. Ce purpură de lumină, se lăsa din văzduh! BASSARABESCU, vezi

6. La aceste vorbe Caterina tresări și un văl de purpură trecu pe fața sa. BOLINTINEANU, O. 418.

2. Materie colorantă roșie-închisă extrasă în vechime dintr-o moluscă, iar astăzi preparată pe cale sintetică.

3. Stofă scumpă, vopsită cu purpură (2), purtată odinioară mai ales de regi și împărați; haină domnească făcută dintr-o astfel de stofă; hlamidă. Mîni în purpură și-n aur Am să fiu încoronat, Și pe vechiul bucentaur Prin Veneția purtat. ALECSANDRI, P. I 162. Spre răsplata ospeției ce primise, Ioan suindu-se pe tron îi trimise lui purpură și coroană împărătească. NEGRUZZI, S. I 213. Îndată, cu mare îngrijire din porunca lui Mihai, trupul fu învestit cu haine mărețe, întins pe o piatră de marmoră și acoperit cu o manta de purpură. BĂLCESCU, O. II 260.
♦ figurat (Rar) Glorie, mărire; prin extensie tron, scaun domnesc. Cu o mînă de oameni el arată lumii că știu a-și cuceri o purpură. HASDEU,

I. vezi 190.

– Variantă: púrpur (BENIUC, vezi 164, COȘBUC, P. I 66, NEGRUZZI, S. I 236) substantiv neutru