Ce înseamnă mandat poștal?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei " mandat poștal": formular-tip pentru expedierea banilor prin poștă

"
In mijlocul huetului, in picioare pe banca din fata celei ministeriale, se vede d. Sihleanu, alesul dela Putna, clipind din ochi, gesticuland academiceste si miscandu-si repede buzele; pare ca tine un discurs; din nenorocire insa, d. Sihleanu se paote vedea numai, de auzit nici ca-i vorba; dar aceasta nu descurajeaza pe orator, care, cu talentul sau cunoscut, isi urmeaza discursul mai departe. D. Maiorescu cere necontenit cuvantul in cestiune de regulament, ceea ce in sfarsit i se acorda. d-sa se adreseaza biuroului provizoriu ca singura autoritate constituita pana acuma, si-l roaga a-i spune cine a tiparit acel apel nominal ? Camera se zice ca nu poate acorda cuvantul si nu poate discuta nimica, de vreme ce inca nu e constituita; asa e; dar atunci, cine tipareste lista alfabetica a numerelor deputatilor, d'asupra careia sta scris cu litere mari titula oficiala de: Adunarea Deputatilor, - apel nominal ? Cine ? Ministerul ? Imprimeria Statului ? Directia Monitorului Oficial ? Da, Camera nu e inca constituita, dar oare pentru acest cuvant, deputatii ce s'au adunat aci au venit fara nici un titlu ? Nu trebuesc dansii sa fi venit in puterea unui mandat dat de alegatori ? Si oare trebue sa se treca in apelul nomunal provizoriu, in locul numelui aceluia ce poseda certificatul de ales dat de biuroul definitiv, un alt nume, numai pentru ca un prefect s'a pripit a telegrafia ministrului stirea neadevarata despre reusita candidatului sau de predilectie ? Pana la verificarea titlurilor, prin urmare, d. Maiorescu cere sa se treaca in apelul nominal provizoriu numele d-lui N. Gane. Se produce din nou sgomot; d. Maiorescu incheie repetandu-si cererea, si guvernamentalii se domolesc de indata ce d. C. A. Rosetti arata ca impartaseste pe deplin cererea deputatului conservator. Toti tac, si acum in tacerea generala se aude vibrand glasul d-lui Sihleanu, care si-a urmat fara clintire discursul inceput si a ajuns cu fericire la concluzia, ca nu trebue sa se acorde niminui cuvantul pana ce nu se vor trage la sorti sectiile.
"
Un incident la camera poezie de Ion Luca Caragiale

MANDÁT, mandate, substantiv neutru

1. Împuternicire dată cuiva de către una sau mai multe persoane pentru a le apăra interesele; însărcinare. vezi procură. La toate congresele internaționale de navigație lua parte ca delegat, avînd mandat să reprezinte interesele armatorilor din marina comercială grecească. BART, E. 303.
       • (Ieșit din uz) Teritoriu sub mandat = teritoriu sub tutelă. Mandat asupra coloniilor = tutelă internațională.

2. (juridic, în expresie) Mandat de aducere - ordin dat unui organ de miliție, de către procuror, anchetator penal sau o instanță de judecată, pentru a aduce o persoană în fața acestora. Mandat de arestare = ordin dat unui organ de miliție, de către procuror, anchetator penal sau o instanță de judecată, pentru arestarea unui învinuit într-o pricină penală. (Ieșit din uz) Mandat de depunere = ordin dat de judecătorul de instrucție organelor de poliție judiciară pentru a ridica și ține la dispoziția lui, timp de 24 de ore, o persoană învinuită.

3. (În expresie) Mandat (poștal) = formular tip pe baza căruia se expediază prin poștă o sumă de bani pentru a fi plătită destinatarului. Și mumă-sa scontase al pensiei mandat, Jertfind o lună-ntreagă din zilnica ei hrană. MACEDONSKI, O. i 45.

4. (Neobișnuit) Scrisoare. Mă pomenii c-un mandat Că Tița s-a măritat. ȘEZ. VII 22.