 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " Daca stirea data de un francez ca Eminescu ar fi de origine sarba (Dacoromania, II, p. 871) e o simpla extravaganta, mai noua si mai magulitoare este ipoteza unei descendente polone. O familie Eminowicz din Polonia, care numara doi poeti (Ludwig Eminowicz si Roman Eminowicz, m. oct, 1920), si-a alcatuit nu demult arborele genealogic. Ea a descoperit ca se trage din Murad Eminowicz, negustor armean si cetatean al Liovului, dupa cum glasuieste un manuscris din 1646, aflat in Biblioteca Ossolinski. Acesta era cel mai bogat din colonia celor 82 de familii armene din Liov, iar casa sa strajuia mandra intre acelea ale familiilor Gluszkiewicz si Domozyski din ulita armeana. Tradare a sangelui! in anul 1874, Eminescu trecea prin Cracovia, resedinta a ilustrei sale rude dr. Vichentie Eminowicz, consilier comunal, si pasea si in Lemberg. Daca instinctul sau atavic ar fi fost mai viu, poetul s-ar fi dus pe ulita armeana si ar fi contemplat indelung, intre casele Gluszkiewicz si Domozyski, mandra casa a strabunului sau Murad Eminowicz. El insa umbla sa scoata fotografie a bisericii Moviles-tilor si de pe portretul unui urmas din Tara Romaneasca, ajuns mare cancelar al Poloniei (192). " STRAMOSII poezie de Mihai Eminescu |
| Definiție din
cancelár (cancelári), substantiv masculin –Dicționarul etimologic român 1. Șeful guvernului. – 2. Șeful cancelariei. – Variante (învechit) canțelar, canțălar. latina cancellarius (secolul XVII), variantă cu pronunțarea germană – derivat cancelarie (variantă canțelarie, canțelerie, etc.), substantiv feminin (birou sau secție a unei instituții destinată lucrărilor administrative; birou, cabinet; sala profesorilor); cancelariat, substantiv neutru (cancelarie; funcția de cancelar); cancelarist, substantiv masculin (Transilvania, funcționar de birou), din germana Kanzellist. Sanzewitsch 198 derivă inutil canțelarie de la limba rusă cancelarije. |
