CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " M o t t o: Moldovean persoana care face parte din populatia de baza a" Aniversare poezie de Dumitru Matcovschi "Si-acum vine O persoana foarte bine. Daca n-ai fi urs, ai spune" URSUL NURI poezie de Nicolae Bucur Manatorul |
Definiție din
PERSOÁNĂ, persoane, substantiv femininDEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 1. Individ al speciei umane, om considerat prin totalitatea însușirilor sale fizice și psihice; ființă omenească, ins. ♦ În persoană =loc. adjectiv și adverb însuși, personal, singur (fără intermediul cuiva); b) locuțiune adjectiv întruchipat, în carne și oase, personificat. + (învechit) Personaj (2). 2. (În sintagmele) Persoană fizică = om considerat ca subiect cu drepturi și cu obligații și care participă în această calitate la raporturile juridice civile. Persoană juridică (sau morală) = organizație, instituție etc. care, având o alcătuire de sine stătătoare și un patrimoniu propriu în vederea îndeplinirii unui anume scop admis de lege, este subiect cu drepturi și cu obligații, deosebit de persoanele fizice care intră în componența acestora. 3. Categorie gramaticală specifică verbului și unor pronume (personal, reflexiv, posesiv, de întărire), prin care se indică vorbitorul, interlocutorul și orice obiect deosebit de vorbitor și de interlocutor; fiecare dintre formele flexionare ale verbului și ale unor pronume prin care se indică raporturile de mai sus. 4. (Rel.) Subiectul care este și își asumă în mod individual substanța comună a lui Dumnezeu: Dumnezeu este unu în trei persoane, Hristos este unu ca persoană. – Din latina persona, germana Person, limba franceza personne. |