Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
contradictóriu, ie a [Atestat: IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 53 / V: contradictór / Plural: ii / Etimologie: franceza contradictoire] 1 (despre fenomene, idei, tendințe) Care se contrazic între ele. 2 (despre fenomene, idei, tendințe) Care se exclud reciproc. 3 (despre fenomene, idei, trendințe) Care sunt incompatibile unul cu altul. 4 (Jur; despre o judecată) Care se face în prezența părților. 5 (îe) A judeca în A judeca după ce amândouă părțile din proces au fost ascultate. 6 (îe) A discuta în A discuta pe față, fiecare susținând un punct de vedere opus celuilat. 7-8 (Îljv) În (Care este) în contradicție cu ceva sau cu cineva.
Alte expresii înrudite sau asemănătoare 
