Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
OPTATÍV, -Ă, optativi, -e, adjectiv (gramatică; numai în expresie) Mod optativ = mod care exprimă o acțiune dorită. (Substantivat) Realizarea, acțiunii exprimate prin optativ depinde de obicei de o condiție, exprimată sau nu. gramatică limba română I 313. Propoziție optativă = propoziție care exprimă o acțiune sau o stare a cărei realizare este dorită. În strînsă legătură cu propozițiile exclamative sînt cele optative, care exprimă o dorință. L. limba română 1953, nr. 4, 37.
