Ce înseamnă geologie eră primară și substantiv neutru?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei " geologie eră primară și substantiv neutru": paleozoic; terenuri primare

"

Si cei adunati se-mprastiara pe drum ;
Si iarasi primar ul da sfaturi : Nicicum !
Cu bine nu-i bine, si-i rau cu sudalmi :"
Rodovica poezie de George Cosbuc

" nu vrei sa ramai in noaptea asta la mine?
sa ne tinem de mana, ii spuse un medic primar de la spitalul emilia irza
iepurelui de tabla din vitrina cu jucarii."
Sa ne iubim, chera mu poezie de Mircea Cartarescu

PRIMÁR, -Ă, primari, -e, adjectiv, substantiv masculin

I. Adj.

1. Inițial, primordial, originar; prin extensie de prim grad, de primă importanță, de bază.
       • Învățământ primar = formă de învățământ cu caracter obligatoriu, în care se predau elementele de bază ale celor mai importante discipline și care constituie primele patru clase ale școlii generale. Clasă primară (și substantivat, forme) = clasă din cursul primar. Școală primară (și substantivat, forme) = școală de învățământ primar; curs primar; clădire în care se preda această formă de învățământ. Văr primar (sau vară primară) = grad de rudenie între copiii mai multor frați și surori; persoană care se află cu alta într-un asemenea grad de rudenie. (geologie) Era primară = era paleozoică. Medic primar = grad în ierarhia cadrelor medicale, superior medicului specialist, care se obține în urma unui concurs; persoană care are acest grad.
♦ Simplu, rudimentar, elementar; prin extensie neevoluat.
♦ (Despre cuvinte) Care provine direct din rădăcină și care servește ca element de bază pentru formarea altor cuvinte; primitiv.

2. (Despre elemente și compuși chimici) Care are o singură valență satisfăcută de un anumit element sau radical.

II. S. m. Șeful unei administrații municipale, orășenești, comunale, cu atribuții administrative. [Variante: (popular, II) primáre substantiv masculin]

– Din latina primarius. conform limba franceza primaire, maire.