Ce înseamnă gen liric, -ă?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei " gen liric, -ă": gen literar cuprinzând opere care redau realitatea prin evocarea sentimentelor și emoțiilor poetului

Protocol al unui club Matei Caragiale poezie de Ion Barbu

"
“Nu! — el zice in ton liric — pentru flacare ceresti
Nu exista ingradire, cat de nalta e trecuta.” "
Antropomorfism poezie de Mihai Eminescu

LÍRIC, -Ă, lirici, -e, adjectiv

1. (Spre deosebire de epic și dramatic) Care exprimă sentimentele și emoțiile poetului în legătură cu realitatea. Gen liric. ▭ Se formau ca mărgăritare în fundul sufletului lui, neasemănatele-i poezii lirice. SADOVEANU, E. 132. Am citit cu multă plăcere poezioarele lirice cuprinse în scrisoarea d-voastre. ALECSANDRI, S. 33.
♦ figurat Sentimental, emotiv, sensibil. Îi păru că are nevoie de vorbe explicative și de elanuri lirice. SADOVEANU, Z. C. 41. Să se ferească de coarda lirică. CARAGIALE, O. VII 292.

2. (Despre poeți) Care scrie îndeosebi poezii lirice (1). Natura nu este pentru autorul «Păcatelor Tinerețelor»... un loc al reveriei solitare și al amintirii... cum era pentru unii din poeții lirici ai verb reflexiv:emii. VIANU, A. P. 47. Liricul nostru străbun Orațiu. ODOBESCU, S. III 11.

3. Care se referă la muzica de operă. Opera de stat și reconsiderarea vechiului repertoriu liric [titlu]. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 178,

6.