Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
deviație substantiv feminin [Atestat: NEGULICI / P: i-a / V: (înv) țiune / Etimologie: franceza déviation, it deviazione] 1 Schimbare a direcției normale a unei căi, a unei traiectorii, a unui corp în mișcare etc. Si: abatere, deviat1 (1), deviere (1). 2 (Fig) Îndepărtare de la subiect, de la o concepție, de la o judecată dreaptă, de la linia normală de gândire etc. Si: deviat1 (2), deviere (2). 3 (Pex; fig) Abatere de la o conduită corectă Si: deviat1 (3), deviere (3). 4 Unghi format de acul busolei cu meridianul magnetic sub influența maselor de metal situate sub bord. 5 (Spc) Modificare a poziției normale a unui os, a unui cartilaj etc. Si: deformare, deviat1 (4). 6 (Med; îs) de sept Deformare a peretelui despărțitor al cavității nazale.
