eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă , care are ca sarcină fundamentală menținerea păcii și securității internaționale; securitate colectivă?

Care e , care are ca sarcină fundamentală menținerea păcii și securității internaționale; securitate colectivă?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei ", care are ca sarcină fundamentală menținerea păcii și securității internaționale; securitate colectivă":
stare a relațiilor dintre state, creată prin luarea de măsuri de apărare comună împotriva unei agresiuni




Ce inseamna expresia      ă in literatură

"Un ilustru om de stiinta, convocat de urgenta pentru elucidarea situatiei, emise ipoteza conform careia micul fragment de gips ar fi fost o portiune din creierul hidrei ce ar fi urmat sa fie turnata in bronz, portiune ce prezenta bizare si inexplicabile semne de viata.
Ipoteza fu apreciata drept rezonabila si municipalitatea hotari aruncarea (in conditii de securitate maxima) cutiei de otel in ocean, intr-o zona foarte adinca.
Cam cit de adinca este rana pe care ti-am provocat-o, dragostea mea? "
Nu vor mai sti cum sa o acopere poezie de Paul Vinicius
Definiție din
Dicționar enciclopedic
SECURITÁTE (< limba franceza )

1. Faptul de a fi la adăpost de orice pericol; sentiment de siguranță pe care îl dă cuiva absența oricărui pericol; siguranță.
       • S. europeană = sistem de angajamente ferme din partea tuturor statelor. Actul final al Conferinței de la Helsinki pentru securitate și cooperare în Europa (27 iul.-1 aug. 1975) a stabilit principiile care trebuie să guverneze relațiile dintre statele europene: egalitatea suverană; respectarea drepturilor inerente suveranității; nerecurgerea la forță sau la amenințarea cu forța; inviolabilitatea frontierelor; integritatea terit. a statelor; reglementarea pașnică a diferendelor; neamestecurile în treburile înterne ale altor state; respectarea drepturilor omului libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de gândire, conștiință, religie sau convingere; egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele; cooperarea între state, îndeplinirea de bună-credință a obligațiilor asumate conform dreptului internațional. S. socială = totalitatea reglementărilor juridice pentru asigurarea stării de siguranță socială la nivel de persoană, grup social sau populație totală precum și pentru protejarea persoanelor defavorizate și marginalizate. Măsurile principale de substantiv socială sunt ajutorul de șomaj, ajutoarele de boală și maternitate, alocațiile pentru copii, pensiile și venitul minim garantat.

2. Organ de stat represiv care avea ca sarcină apărarea prin orice mijloace a sistemului comunist în România (între 1948 și 1989).