 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " Parere, umbra si neant! Si tu, fantoma de o clipa, Privind la luna, stele, cer," Seara turbure poezie de Cincinat Pavelescu " De ce te porti acum ca fariseii, Au vrei sa-mi faci fantoma de ocara?
|
| Definiție din
fantómă substantiv feminin 1 Ființă ireală pe care cred sau pretind că o văd unii oameni cu imaginația tulburată ori pe care o creează fantezia scriitorului; fantasmă (1), nălucă, stafie, strigoi. Dicționar explicativ ilustrat al limbii române • Compar. Oaspe al tulburării păcii care... se furișează prin Europa ca o fantomă îngrozitoare (EMIN.). ♦ Apariție imaterială a unei persoane defuncte. Un mormânt se dezvălește O fantomă-ncoronată din el iese (ALEX.). ♦ Restr. Ființă reală cu înfățișare de fantomă. A slăbit foarte mult. Nu mai era el, ci fantoma lui. 2 figurat Ceea ce are o existență incertă, fictivă; ceea ce nu există în realitate; plăsmuire, minciună. Lucrătorii vor ca, în fața demonstrațiunii adevărului, să piară fantoma și declamațiunea (EMIN.). 3 figurat Persoană sau lucru care nu este decât în aparență ceea ce ar fi trebuit să fie. • (polit.; adjectiv) Guvern-fantomă = a) nume dat fiecăruia dintre guvernele democratice din timpul celui de al Doilea Război Mondial, alcătuite în exil de oamenii politici refugiați în urma ocupației germane; b) guvern care nu-și exercită prerogativele, în perioade de criză internă, sau guvern paralel, lipsit de putere reală, alcătuit de opoziție. 4 figurat Idee, amintire de care nu se poate desprinde, sentiment obsesiv. Fantomele trecutului său îl bântuie mereu. 5 (medicină) Membru fantomă = membru amputat pe care pacientul continuă să-l perceapă ca și cum l-ar mai avea, ca urmare a persistenței conștiinței integrității corpului. • plural -e și (învechit) fantom substantiv neutru / <fr. fantôme. |
