Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ACUZATÓR, -OÁRE, acuzatori, -oare, adjectiv (Uneori substantivat) (Persoană) care acuză, care învinuiește. Procesul ceferiștilor, la care conducătorii luptelor de la Grivița s-au transformat din acuzați în acuzatori împotriva guvernului terorist de atunci și împotriva regimului reacționar pe care îl reprezenta, a avut un răsunet internațional în cercurile democratice de pretutindeni. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 17.
• Acuzator public = magistrat care susține acuzarea într-un proces penal. vezi procuror.
