eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a trage clapă cuiva?

Care e a trage clapă cuiva?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei " a trage clapă cuiva":
a înșela pe cineva




Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare
Ce inseamna expresia      ă in literatură

"Estompind conturul aspru-al hanului de la rascruce.
Orice lucru-atins e-o clapa ce trezeste un ecou
Si pe seinduri imi port pasii ca pe lespezi de cavou."
In salonul vechi de tara poezie de I. M. RASCU

"Oasele tale zdrobite imi sunt
Adaugate, ca sa pot atinge clapa
Pianului la care vreau sa cant."
Catre Ieronim poezie de Ileana Malancioiu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
CLÁPĂ, clape, substantiv feminin

1. Fiecare dintre bucățelele mobile care alcătuiesc claviatura unui pian, a unei orgi etc. și care se lasă și se ridică sub apăsarea degetelor, producînd sunete muzicale. Se uită... la pianul negru

– cîteva clape aveau fildeșul lipsă. DUMITRIU, B. forme 55. Ore întregi făceam game la pian... pînă cădeam de oboseală pe clape. CAMIL PETRESCU, T. II 96. Arătînd ale lui clape, un clavir zîmbea din umbră. MACEDONSKI, O. I 82.
       • figurat Ea înaintă spre pat. Se gîndi să lase luminarea jos, dar gîndul nu fu urmat de acțiune, ca și cum clapele voinței n-ar mai fi prins notele. despre ZAMFIRESCU, R. 171.
♦ Mic disc în mecanismul mașinilor de scris și al unor mașini de calculat, fixat la capătul unei pîrghii articulate și care, prin apăsare, face să se imprime litera sau cifra însemnată pe el.

2. Placă oscilantă în jurul unei articulații, care servește la închidere sau deschidere, la acționarea unui dispozitiv etc. În ropotul ciocanelor... în șuierul supapelor, în clipocitul clapelor... Străbate mărețul ecou Al zilei mărețe. DEȘLIU, G. 45. Piciorul apăsa jos pe-o clapă și prindea coala, ca într-un clește. PAS, Z. I 275.

3. Bucată mobilă de stofă care cade peste deschizătura buzunarului unei haine. Și-a aranjat... gulerul, și-a tras clapele buzunarelor. SAHIA, N. 83. Rămăsei cu policarul drept acățat în cheutoarea de la clapa din dreapta a surtucului meu. HOGAȘ, DR. II 44.
♦ Fiecare dintre cele două bucăți de stofă mobile atașate la unele căciuli, pentru a proteja urechile contra frigului. Lăsaseră-n jos clapele căciulilor și se legaseră sub bărbie. vezi limba română noiembrie 1953, 154.

3. Capac. Să-mi faci coșciug de argint, Cu clape grele de plumb. TEODORESCU, P. P. 286.
       • Expresia: A trage (cuiva) clapa = a trage (pe cineva) pe sfoară, a înșela, a păcăli.