Antonime urat

Antonime urât

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Urât: arătos chipeș drag frumos Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

URẤT, -Ă, (I) urâți, -te, adjectiv, (II) adverb, (III) substantiv neutru

I. Adj.

1. Care are o înfățișare neplăcută, care este lipsit de frumusețe, de armonie: prin extensie pocit, hâd, hidos.

2. Care displace, care trezește repulsie (morală); urâcios, nesuferit.
♦ (Despre comportare, fapte) Contrar moralei, dreptății, bunei-cuviințe; necuviincios; imoral; reprobabil.
♦ Neplăcut; grav.

3. (Despre timp) Posomorât, ploios, friguros,

II. adverb Într-un mod neplăcut, nepotrivit, imoral.
       • Expresia: A se uita urât la cineva = a privi cu dușmănie pe cineva.

III. substantiv neutru

1. Stare sufletească apăsătoare provocată de teamă, de singurătate, de lipsă de ocupație, de viață banală etc.; plictiseală; indispoziție.
       • locuțiune prepoziție De urâtul cuiva (sau a ceva) = din cauza plictiselii sau aversiunii (provocate de cineva sau de ceva).
       • Expresia: A-i fi (cuiva) urât = a) a se teme (în singurătate); b) a se plictisi. A-și face de urât = a se distra, a-și alunga plictiseala. A ține cuiva de urât = a sta în compania cuiva (pentru a nu se plictisi).

2. Dezgust, aversiune față de cineva sau de ceva.

– vezi urî.